Între 1.300 și 2.100 lei pe metru pătrat desfășurat, adică aproximativ 260–420 EUR. Atât arată, orientativ, ofertele din 2026 pentru o casă la roșu cu manoperă și materiale incluse, construită cu structură din beton armat și zidărie din BCA sau cărămidă. Prețul casei la roșu pe mp depinde mai mult de forma casei decât credeți. O casă pe parter iese de obicei în partea de sus a intervalului, iar un P+1 compact în partea de jos. Mai jos comparăm cele trei tipuri de case, element cu element, ca să vedeți de unde vine fiecare leu.
Cifrele sunt estimări pe baza ofertelor de pe piață din 2025–2026 pentru case de 120–200 m². Materialele, mai ales oțelul și betonul, se scumpesc de la un sezon la altul. Cereți mereu cel puțin trei oferte pe același proiect.
Casa la roșu preț pe metru pătrat: comparația pe scurt
Tabelul arată costul pe m² desfășurat, defalcat pe elementele unei construcții la roșu, pentru o casă de aproximativ 150 m². Pentru P+M, mansarda este socotită la suprafața utilă.
| Element (lei/m² desfășurat) | Parter | P+M | P+1 |
|---|---|---|---|
| Fundație (săpătură, armare, beton) | 300–420 | 220–300 | 170–240 |
| Placă pe sol | 110–160 | 80–110 | 60–90 |
| Structură beton armat (stâlpi, grinzi, centuri) | 220–320 | 260–360 | 300–420 |
| Zidărie | 220–300 | 230–310 | 260–350 |
| Planșee | 180–260 | 160–230 | 260–380 |
| Acoperiș (șarpantă și învelitoare) | 450–650 | 450–650 | 250–360 |
| Total orientativ | 1.500–2.100 | 1.400–1.950 | 1.300–1.850 |
Diferența are o explicație simplă. Fundația și acoperișul se plătesc pe amprenta la sol. La parter, ambele se împart la mai puțini metri pătrați locuibili. Pentru o comparație directă, priviți o casă pe un singur nivel de 161 m², cu trei dormitoare sub același acoperiș, alături de un volum modern pe două niveluri de 212 m². La al doilea, acoperișul acoperă de două ori mai multă suprafață.
Fundația
Verdict: P+1 câștigă clar, parterul plătește cel mai mult pe m².
Fundația reprezintă de obicei 12–20% din costul la roșu. Pe terenurile argiloase sau cu apă freatică aproape de suprafață, frecvente în jurul Bucureștiului, geotehnicianul poate cere fundații mai adânci sau o placă de fundare. O casă lungă pe parter, cum este acest plan cu patru dormitoare întinse pe 233 m², are mult perimetru de fundat. Dacă vreți parter, alegeți o formă cât mai compactă și evitați decroșurile fără rost.
Placa pe sol
Verdict: aceeași logică, diferență mai mică.
Placa pe sol include umplutura compactată, hidroizolația și betonul armat cu plasă. Costul ei urmează amprenta, deci la P+1 ajunge la jumătate pe m² față de parter. Întrebați dacă oferta include polistirenul extrudat sub placă. Pentru o casă nZEB, termoizolația sub placă este practic obligatorie, iar unii constructori o trec la etapa următoare.
Structura din beton armat
Verdict: aici parterul este cel mai ieftin.
Stâlpii, grinzile și centurile cer cofraj, oțel și beton, iar pentru zona seismică Vrancea normativul P100 impune armări serioase. Cu cât casa are mai multe niveluri, cu atât secțiunile cresc și oțelul se adună. La un P+1 structura poate ajunge la 20–23% din total. Cantitatea de armătură vine din proiectul de rezistență. Un constructor care o „optimizează” singur vă propune, de fapt, o abatere de la proiect.
Zidăria: BCA sau cărămidă
Verdict: diferențe mici între tipuri, mari între materiale.
Zidăria din BCA de 25–30 cm se pune mai repede și iese de obicei cu 5–15% mai ieftin decât cărămida cu goluri verticale de aceeași grosime. Cărămida rămâne preferată de mulți pentru inerția termică și pentru fixarea mai simplă a obiectelor grele în perete. La P+M, pereții interiori de la mansardă sunt adesea din gips-carton. Asta scade costul zidăriei, dar mută munca în etapa de finisaje.
Planșeele
Verdict: P+1 are două planșee de beton, deci plătește dublu.
La parter, peste camere se toarnă un planșeu de beton sau se montează un planșeu din lemn spre pod. A doua variantă este mai ieftină, dar mai puțin rigidă. La P+1 există planșeul peste parter și cel peste etaj, ceea ce explică cel mai mare cost pe m² pentru acest element. Casele pe mansardă stau la mijloc: un singur planșeu de beton, restul fiind șarpanta.
Acoperișul
Verdict: cel mai scump element la parter și la P+M.
Șarpanta din lemn, folia, șipcile, învelitoarea din țiglă ceramică sau tablă și jgheaburile ajung ușor la 25–30% din costul la roșu al unei case pe un nivel. La P+M, lucarnele și coamele multiple măresc costul pe m². Un acoperiș simplu, în două ape, este o economie reală. Casa în stil englezesc de 175 m², cu dormitoarele sub pantă, arată ce primiți în schimb: un nivel locuibil fără zidurile unui etaj întreg.
Ce include și ce nu o ofertă la roșu
Verdict: aici se ascund cele mai mari diferențe de preț.
În mod obișnuit, o ofertă la roșu include:
- săpătura, fundația și placa pe sol;
- structura din beton armat și zidăria exterioară și interioară;
- planșeele și scara din beton, dacă există;
- șarpanta și, de cele mai multe ori, învelitoarea.
De obicei nu sunt incluse:
- tâmplăria, instalațiile, tencuielile, șapele și termoizolația fațadei;
- branșamentele, fosa sau racordul la canalizare, gardul;
- proiectul, certificatul de urbanism, autorizația de construire și studiul geotehnic;
- uneori transportul pământului excavat sau pompa de beton.
Cereți ca fiecare poziție să apară cu cantitate și preț unitar. Altfel nu aveți ce compara.
Zona: Ilfov, Cluj sau Brașov
Verdict: Cluj este de obicei cel mai scump, Ilfovul are cea mai mare ofertă de echipe.
În Ilfov concurența dintre constructori este mare și materialele ajung repede pe șantier. Seismicitatea ridicată înseamnă însă mai mult oțel, iar terenurile slabe cer uneori fundații mai scumpe. În jurul Clujului manopera este scumpă și echipele bune sunt ocupate cu luni înainte. Terenurile în pantă aduc ziduri de sprijin și fundații în trepte. În zona Brașovului, încărcarea din zăpadă cere o șarpantă mai robustă, iar adâncimea de îngheț împinge fundația mai jos. O casă de munte, precum planul de 166 m² cu subsol, trebuie bugetată cu o rezervă în plus. Orientativ, între zone apar diferențe de 10–15% pentru același proiect.
De ce diferă ofertele cu 30% pentru aceeași casă
Verdict: rareori din cauza constructorului, aproape mereu din cauza conținutului ofertei.
- Metri pătrați diferiți. Unul calculează pe suprafața utilă, altul pe cea desfășurată. Diferența dintre ele este de 15–20%.
- Învelitoarea inclusă sau nu. Doar ea poate face 150–250 lei/m².
- TVA. Verificați dacă prețul este cu sau fără TVA și ce cotă se aplică în cazul vostru.
- Cantități ghicite. Fără proiect tehnic, constructorul estimează oțelul și betonul. Cine estimează puțin pare ieftin până la prima situație de lucrări.
- Organizarea de șantier. Apa, curentul, schela, toaleta ecologică și pompa de beton apar uneori separat.
- Riscul. O echipă care preia lucrarea cu plata pe etape și prețuri fixe își pune o marjă. Una care lucrează „la manoperă” vă lasă riscul materialelor.
Înainte de semnare, cereți un deviz pe baza proiectului autorizat și verificați regulile locale la primărie sau cu arhitectul. PUG-ul ori un PUZ pot impune regimul de înălțime și chiar forma acoperișului.
Cine ce ar trebui să aleagă
- Parter: pentru cei care au teren lat, vor totul pe un nivel, inclusiv la bătrânețe, și acceptă cu 10–15% mai mult pe m². Merită pornit de la o selecție de case pe parter cu formă compactă.
- P+M: pentru cine vrea mai multe dormitoare fără costul unui etaj întreg și are un PUG care permite mansarda. Atenție la lucarne.
- P+1: cel mai mic preț pe m² la roșu și cea mai bună folosire a terenurilor înguste din jurul Bucureștiului sau Clujului. Vedeți casele cu etaj din catalog.
- Buget foarte strâns: reduceți suprafața, nu calitatea structurii. O casă mică, precum această locuință de 42 m² cu un singur dormitor, costă mai mult pe m², dar mult mai puțin în total.
Când aveți bugetul în minte, cel mai util pas este să comparați planuri concrete. Răsfoiți proiectele de case pe parter și cereți oferte pe proiectul ales, nu pe o estimare generică.
