Cinci sute de metri pătrați într-o comună din Ilfov, la douăzeci de minute de capătul liniei de metrou. Pe acest teren începe povestea unei familii obișnuite: doi părinți care lucrează în București, doi copii de școală primară și un buget care nu iartă greșelile. Au pornit de la o întrebare pe care și-o pun mulți la casă nouă: merită pompă de căldură și panouri fotovoltaice prin Casa Verde sau e mai simplu cu o centrală pe gaz? Răspunsul lor nu a venit dintr-un calcul făcut la final, ci din deciziile luate încă de la teren și proiect.
Terenul: întâi orientarea, apoi prețul
Au văzut trei terenuri. Primul era cel mai ieftin, dar avea latura lungă spre nord și o casă P+1 a vecinului chiar pe partea de sud. Al doilea era bine orientat, însă în zonă nu exista rețea de gaz, iar la primărie li s-a spus că extinderea „e în plan”, fără un termen. Al treilea, cu front de 18 metri spre stradă și grădina spre sud, a fost cel ales.
Înainte de semnare au cerut certificatul de urbanism informativ și au citit PUZ-ul zonei: regim de înălțime maxim P+1+M, POT de 35%, retrageri de 2 metri față de limitele laterale. Pentru panouri, contează ce nu se vede la prima vizită: umbrele vecinilor, eventualii arbori mari și dacă regulamentul impune o anumită formă a acoperișului. Unele PUZ-uri cer acoperiș în două ape cu pantă minimă, ceea ce, bine orientat, e chiar un avantaj.
Pe lista scurtă au pus case de 126–136 m², potrivite pentru un buget de familie: o casă parter de 126 m² cu 3 dormitoare și 2 băi, un parter compact de 130 m² cu 2 dormitoare și garaj și o casă de 130 m² cu 3 dormitoare, pe trei niveluri, în stil cottage.
Lecția capitolului: pentru o casă care se va încălzi cu energie de la soare, orientarea terenului valorează mai mult decât câteva mii de euro reduceri la preț. Verificați în certificatul de urbanism și în PUZ ce acoperiș e permis și întrebați la primărie și la distribuitor dacă există rețea de gaz și în ce condiții vă puteți racorda.
Proiectul: parter sau etaj, dar cu acoperișul gândit pentru panouri
Parterul de 126 m² le plăcea pentru că nu are scări, iar acoperișul mare oferă loc pentru panouri. Pe un teren de 500 m² însă le ocupa prea mult din curte. Au cântărit și o casă parter de 140 m² cu 4 dormitoare, dar diferența de suprafață însemna și o diferență de cost la structură și la finisaje.
Au ales până la urmă un proiect pe două niveluri, de 136 m², cu 4 dormitoare și 2 băi, în stil tradițional european. Amprenta la sol e mai mică, iar al patrulea dormitor poate fi birou. Acoperișul în două ape a fost rotit astfel încât una dintre ape să privească spre sud. Pe ea încap fără probleme 10–12 panouri moderne, adică puțin peste 5 kW.
Arhitectul local care a adaptat proiectul și inginerul de structuri au avut două sarcini clare: structura în cadre de beton armat cu zidărie de BCA, dimensionată după P100 pentru zona seismică a Bucureștiului, și un acoperiș fără lucarne, coșuri sau ferestre de mansardă pe apa de sud. Fiecare străpungere a acoperișului înseamnă câteva panouri mai puțin.
Pentru comparație, s-au uitat și la o casă modernă de 145 m², pe două niveluri, cu 3 dormitoare, cu un volum simplu și un acoperiș fără întreruperi, ușor de acoperit cu panouri.
Lecția capitolului: cereți ca apa de sud a acoperișului să rămână liberă: fără coș de fum, fără ventilații și fără ferestre de mansardă. Un acoperiș orientat spre sud, sud-est sau sud-vest, cu o pantă de 25–40 de grade, este aproape ideal pentru fotovoltaice în România.
Camera tehnică: cei patru metri pătrați care decid totul
Prima variantă a planului avea centrala pe gaz într-un dulap din bucătărie, cum se face de obicei. Pentru pompă de căldură, acest lucru nu funcționează. Au fost nevoiți să găsească o cameră tehnică de 4–6 m², la parter, lângă un perete exterior. Acolo intră boilerul de apă caldă de 200–300 de litri, eventual un vas tampon, distribuitoarele pentru încălzirea în pardoseală, invertorul fotovoltaic și tabloul electric.
Unitatea exterioară a pompei a fost amplasată pe fațada din spate. Nu au pus-o sub fereastra unui dormitor și nici spre casa vecinului, pentru că zgomotul și apa din decongelare pot deveni surse de conflict. Din camera tehnică până în pod s-a lăsat un tub gol pentru cablurile de la panouri, prevăzut încă din faza de execuție. Altfel, cablurile ar fi trecut mai târziu prin pereții deja finisați.
Proiectul trebuia să respecte și cerințele nZEB pentru clădirile noi: consum redus de energie și o parte din energie provenită din surse regenerabile. Familia a ales pereți de BCA de 30 cm cu termosistem, ferestre cu geam triplu și încălzire în pardoseală pe ambele niveluri. Pardoseala lucrează la temperaturi joase, adică exact regimul în care o pompă de căldură aer-apă are cel mai bun randament.
Lecția capitolului: camera tehnică se desenează în faza de proiect, nu se improvizează pe șantier. Cereți proiectantului de instalații o amplasare clară pentru unitatea exterioară, traseele spre acoperiș și un tablou electric dimensionat pentru pompă și pentru invertor.
Calculul: pompă de căldură sau centrală pe gaz pentru 130 m²
Proiectantul de instalații le-a estimat un necesar anual de aproximativ 9.000–10.500 kWh de căldură, pentru încălzire și apă caldă. De aici au făcut două scenarii, cu prețurile de consum din 2025, după încheierea plafonării.
- Centrală în condensare pe gaz: aproximativ 10.000–11.000 kWh de gaz pe an, la circa 0,30–0,37 lei/kWh, înseamnă în jur de 3.000–4.000 lei pe an. La aceștia se adaugă investiția în branșament, proiectul de gaz și coșul de fum, de ordinul a 12.000–20.000 lei, unde rețeaua există.
- Pompă de căldură aer-apă cu încălzire în pardoseală: cu un randament sezonier (SCOP) de 3,5–4,5, consumul ar fi de aproximativ 2.200–3.000 kWh de electricitate, la circa 1,2–1,5 lei/kWh, adică tot în jur de 2.700–4.200 lei pe an. Investiția într-un aparat monobloc de 8–10 kW, montat, a fost estimată la 30.000–50.000 lei.
Concluzia i-a surprins: fără panouri, facturile ies cam la fel. Diferența apare abia când adaugi soarele. Un sistem de 5 kW pe acoperișul de sud produce în zona Bucureștiului în jur de 5.500–6.500 kWh pe an, aproape cât consumă întreaga casă: pompa, electrocasnicele și mașina de spălat. Ofertele primite în 2025 pentru un sistem de 5 kW, montat, au fost între 22.000 și 32.000 lei. Familia a estimat o economie de 4.500–6.500 lei pe an, ceea ce dă o amortizare de aproximativ 5–7 ani fără subvenție și de 2–3 ani dacă obțin finanțare.
A existat și o nuanță importantă: panourile produc cel mai mult vara, iar pompa consumă cel mai mult iarna. Calculul ține doar datorită statutului de prosumator, prin care energia trimisă în rețea vara se compensează în facturile de iarnă. Regulile de compensare s-au schimbat de mai multe ori în ultimii ani, de aceea au cerut furnizorului condițiile în vigoare înainte să semneze contractul.
Lecția capitolului: pompa de căldură singură nu face casa ieftină la întreținere. Combinația cu izolația bună, încălzirea în pardoseală și 5 kW de panouri, plus faptul că nu mai plătiți branșament și abonament la gaz, este cea care face diferența. Faceți calculul cu prețurile actuale și cu regulile de prosumator valabile în anul în care vă mutați.
Casa Verde: când poți aplica de fapt pentru o casă nouă
Familia a pornit de la ideea că va lua banii de la Casa Verde încă din timpul construcției. Au aflat repede că lucrurile nu stau așa. Programul este administrat de AFM (Administrația Fondului pentru Mediu), iar în edițiile din ultimii ani condițiile de bază au fost aceleași: persoană fizică, proprietar al locuinței, casa înscrisă în cartea funciară, fără datorii la bugetul local. Pentru o casă nouă, asta înseamnă că poți aplica abia după recepția la terminarea lucrărilor și după intabularea construcției.
Procedura din edițiile recente a mers astfel: înscriere online într-o sesiune anunțată de AFM, validarea dosarului, primirea finanțării sub forma unui voucher, apoi alegerea unui instalator din lista firmelor validate de AFM. Instalatorul montează sistemul și decontează suma, iar beneficiarul plătește diferența. Pentru fotovoltaice, finanțarea s-a situat în edițiile 2023–2024 în jurul a 20.000 lei. Pompele de căldură au fost finanțate în unele ediții, cu sume mai mici și în sesiuni separate. Bugetele s-au epuizat de multe ori în câteva zile.
Familia a ales o soluție pragmatică. Pompa de căldură a fost montată pe banii proprii în timpul construcției, pentru că șapa trebuia uscată și casa încălzită înainte de finisaje. Panourile au rămas pentru prima sesiune Casa Verde de după intabulare, cu tubul de cabluri și locul pentru invertor deja pregătite.
Lecția capitolului: nu vă bazați bugetul de construcție pe o subvenție care încă nu are o sesiune deschisă. Verificați ghidul în vigoare pe site-ul AFM: sume, eligibilitate, lista instalatorilor. Pregătiți casa astfel încât panourile să poată fi montate în câteva zile, imediat ce primiți voucherul.
Mutarea și prima iarnă
S-au mutat în septembrie, cu pompa funcțională și cu acoperișul încă fără panouri. În primele luni au plătit electricitatea integral, iar factura din ianuarie i-a făcut să se întrebe dacă au ales bine. În primăvară au obținut finanțarea, au ales un instalator din listă, iar după montaj au depus la distribuitor dosarul pentru racordare și pentru contorul bidirecțional. Statutul de prosumator a venit după câteva săptămâni de formalități.
Primul an complet le-a confirmat calculul: au plătit mult mai puțin decât ar fi costat gazul plus curentul obișnuit. În plus, nu au o țeavă de gaz în casă și nici un coș de fum de întreținut. Au rămas cu un singur regret: o baterie ar fi avut nevoie de încă un metru pătrat în camera tehnică, iar locul nu mai există.
Lecția capitolului: lăsați în camera tehnică loc de rezervă pentru o baterie sau pentru un boiler mai mare și includeți în calendar timpul necesar pentru dosarul de prosumator. Pentru o casă nouă de 130 m² bine izolată, pompa de căldură cu fotovoltaice merită aproape întotdeauna, dacă a fost gândită din faza de proiect, nu adăugată la final.
