Este o seară de ianuarie la Brașov. Copiii intră cu ghetele pline de zăpadă, câinele vine din curte cu labele ude, iar ușa de la intrare rămâne deschisă un minut întreg. În multe case noi, aerul rece ajunge direct în living, iar noroiul se întinde pe parchet până la bucătărie. Intrarea este zona pe care o desenăm cel mai repede în proiect și pe care o regretăm cel mai des după prima iarnă. Mai jos sunt întrebările pe care le aud cel mai des de la cei care își construiesc o casă în România, cu răspunsuri directe și suprafețe concrete.
Ce este un sas de intrare și chiar am nevoie de el?
Sasul de intrare (numit și windfang sau vestibul) este o încăpere mică, închisă, între ușa exterioară și holul casei, și da, într-o zonă cu ierni reale merită aproape întotdeauna. Rolul lui este simplu: cele două uși nu se deschid niciodată în același timp, așa că aerul rece și curentul rămân în sas, nu în living.
Al doilea câștig este curățenia. În sas te descalți, scuturi umbrela și lași sacoșele, iar zăpada și pietrișul de pe alee nu trec mai departe. Pentru o familie cu copii sau animale, diferența se vede din prima săptămână de iarnă.
Cât ajută sasul la pierderile de căldură într-o casă nZEB?
Ajută mai mult decât ai crede, tocmai pentru că o casă nZEB pierde foarte puțină căldură prin pereți și ferestre, iar deschiderea ușii devine una dintre puținele „scurgeri” rămase. Din 2021, clădirile noi din România trebuie să respecte cerințele nZEB, adică anvelopă bine izolată, tâmplărie performantă și o etanșeitate bună la aer.
Într-o asemenea casă, o ușă deschisă des, direct spre zona de zi, aduce de fiecare dată un val de aer rece pe care pompa de căldură trebuie să îl compenseze. Sasul nu are nevoie de încălzire separată și nu trebuie izolat ca un perete exterior, dar ușa interioară trebuie să fie etanșă. Efectul exact asupra consumului depinde de câți oameni locuiesc în casă și de cât de des se deschide ușa, așa că cereți auditorului energetic să îl includă în calcul, nu vă bazați pe cifre generale.
Ce dimensiuni minime trebuie să aibă un sas?
Un sas funcțional are cel puțin 1,5 m adâncime și 1,4–1,6 m lățime, adică în jur de 2,2–2,5 m². Sub această adâncime, cele două uși ajung să se lovească sau ești nevoit să le deschizi împreună, iar sasul își pierde rostul.
Varianta confortabilă are 1,8–2,0 m adâncime și 3–4 m², suficient ca un adult cu un copil în brațe să închidă ușa din spate înainte să o deschidă pe cea din față. Dacă ușa exterioară se deschide spre interior, lăsați liber tot arcul ei, de obicei 90–100 cm.
Cât spațiu îmi trebuie pentru un dulap încastrat și o bancă?
Pentru o familie de patru persoane, socotiți un dulap încastrat de 1,8–2,4 m lungime și 60 cm adâncime, plus o bancă de 1,0–1,2 m lungime și 40–45 cm adâncime. Paltoanele de iarnă și gecile de schi au nevoie de toată adâncimea de 60 cm; un dulap de 40 cm arată bine în randări, dar hainele groase nu încap pe umeraș.
În fața dulapului lăsați un culoar liber de minimum 90 cm, ideal 110–120 cm, ca să poți deschide ușile și să stai cu cineva alături. Banca are de obicei 45 cm înălțime, cu un sertar sau o grilă dedesubt pentru încălțăminte, și cârlige deasupra pentru hainele purtate zilnic. Toată zona dulap plus bancă ocupă astfel în jur de 3,5–5 m².
Unde pun hainele musafirilor și încălțămintea udă?
Cea mai bună soluție este să le despărțiți: hainele de zi cu zi și ale musafirilor în dulapul de la intrarea principală, iar cizmele ude, sculele de grădină și echipamentul de sport în camera de lângă garaj. Așa intrarea principală rămâne curată, chiar și în martie, când noroiul e la el acasă.
Pentru încălțămintea udă, o tavă de scurgere sub bancă și o priză lângă ea, pentru un uscător de încălțăminte, costă puțin la faza de proiect și rezolvă o problemă de fiecare iarnă.
Merită o a doua intrare din garaj prin spălătorie?
Da, dacă garajul este lipit de casă, intrarea secundară este probabil cea mai folosită ușă din casă. Familia vine cu mașina, iar drumul garaj – spălătorie (sau cameră pentru încălțăminte) – bucătărie ocolește complet intrarea principală.
O cameră de trecere cu bancă, cuier și dulap ocupă 4–6 m². Dacă o combinați cu spălătoria (mașina de spălat, uscătorul, o chiuvetă adâncă), ajungeți la 6–8 m², dar câștigați locul unde hainele murdare se dezbracă și ajung direct la spălat. Chiuveta e utilă și pentru labele câinelui.
Ce trebuie să știu despre ușa dintre garaj și casă?
Garajul este de regulă un spațiu neîncălzit, deci ușa dintre el și casă trebuie tratată ca o ușă exterioară: izolată termic, etanșă și, de preferință, cu o treaptă sau un prag care să oprească apa de la mașini.
Peretele și ușa spre garaj au și cerințe de siguranță la incendiu, iar pentru o casă unifamilială acestea se stabilesc prin proiect. Întrebați arhitectul ce rezistență la foc trebuie să aibă ușa și dacă e nevoie de autoînchidere, conform normativului de securitate la incendiu în vigoare.
Cum arată o intrare bine gândită într-o casă parter?
Într-o casă parter, schema clasică este: sas de 2,5–3 m² la intrarea principală, apoi un hol cu dulap încastrat și bancă de 4–5 m², iar pe latura garajului o spălătorie de 6–7 m² cu ușă spre bucătărie. În total, zona de intrare ocupă în jur de 12–15 m², deci 8–10% dintr-o casă de 150 m².
Pe o casă compactă, cum este casa parter de 119 m² cu 3 dormitoare și garaj pentru o mașină, fiecare metru contează, așa că sasul se poate face cu un perete ușor din BCA sau gips-carton, fără să atingă structura. Pe o casă de 150 m², ca acest proiect modern pe parter, cu 3 dormitoare, aveți deja loc pentru ambele intrări. Iar o casă cu garaj dublu, precum casa parter de 164 m² cu 4 dormitoare și garaj pentru două mașini sau varianta mai generoasă de 225 m² cu 3 dormitoare, permite o cameră de trecere separată de spălătorie.
Și într-o casă P+M sau P+1?
La o casă P+M, intrarea trebuie legată de scară: ideal, sasul dă într-un hol din care pornește scara, astfel încât cine urcă la dormitoare să nu treacă prin living cu ghetele în mână. O schemă tipică: sas 3 m², hol cu dulap 5–6 m² la baza scării, o baie de serviciu aproape, iar intrarea din garaj prin spălătorie de 6 m².
Un avantaj al casei pe două niveluri este spațiul de sub scară, bun pentru o debara de încălțăminte sau pentru aspirator. Ca punct de plecare, priviți casa montană de 142 m² pe două niveluri, cu 3 dormitoare, potrivită pentru zone cu zăpadă multă, sau casa de 163 m² cu 3 dormitoare și 2,5 băi. Pentru o familie care vrea mai mult spațiu de depozitare la intrare, proiectul tradițional de 180 m² pe două niveluri lasă loc pentru un hol mai lung, cu dulap pe toată latura.
Ce pardoseală și ce încălzire aleg la intrare?
Alegeți gresie porțelanată antiderapantă sau piatră în sas și în camera de lângă garaj, nu parchet. Un covor încastrat în pardoseală, chiar la ușa exterioară, oprește o bună parte din zăpadă și nisip.
Dacă aveți încălzire în pardoseală cu pompă de căldură, includeți și sasul în circuit, la o temperatură mai joasă: încălțămintea se usucă mai repede, iar gresia nu mai este rece. În camera de trecere din garaj, o ventilație bună sau o gură a sistemului de ventilare cu recuperare de căldură evită mirosul de haine ude.
Cât costă și cât adaugă la suprafața construită?
Un sas și o cameră de trecere adaugă de obicei 5–8 m² la suprafața casei, iar costul real este costul acelor metri pătrați. Orientativ, în 2025 o casă la cheie în zona Bucureștiului, a Clujului sau a Brașovului costa de ordinul 5.000–7.500 lei/m², în funcție de finisaje și de constructor.
Peste asta se adaugă ușa interioară a sasului și mobilierul pe comandă pentru dulap și bancă, ale căror prețuri variază mult de la un atelier la altul; cereți două-trei oferte. Comparat cu o iarnă întreagă de curent rece în living și parchet zgâriat de nisip, este o investiție mică, mai ales dacă o decideți din faza de proiect, înainte de autorizația de construire, și nu după ce casa e gata.
