Se mai poate construi casa în regie proprie în 2026? Ce cere legea, pas cu pas

Regia proprie e încă legală pentru o casă de familie, dar nu înseamnă lipsă de semnături. Iată cine își asumă ce, de la proiect până la recepție, și unde apar diferențele dintre parter și P+1.

Da, în 2026 se mai poate construi casa în regie proprie: o persoană fizică cu autorizație de construire își poate ridica locuința fără să angajeze o firmă generală. Legea nu cere un antreprenor unic. Cere însă ca anumiți specialiști atestați să semneze la momentele potrivite. Regia proprie îți lasă libertatea de a cumpăra singur materialele și de a alege meseriașii. Nu te scutește de proiect, de control și de răspundere. Mai jos sunt întrebările pe care le primim cel mai des de la cei care vor să-și coordoneze singuri șantierul.

Se mai poate construi o casă în regie proprie după noile reglementări?

Se poate, iar formula rămâne una dintre cele mai folosite pentru locuințele unifamiliale din afara marilor dezvoltări imobiliare. În cererea pentru autorizație, beneficiarul poate menționa că execuția se face în regie proprie. Primăria eliberează actul la fel ca pentru o casă construită de o firmă, pe baza aceleiași documentații tehnice.

Ce s-a schimbat în ultimii ani ține mai mult de controale decât de principiu. Cerințele de eficiență energetică sunt mai stricte, inspectorii sunt mai atenți la etapele verificate pe parcurs, iar băncile cer documente complete la tranșele de credit. Pe scurt, regia proprie e permisă, dar îți cere organizare.

Ce înseamnă, practic, „regie proprie” în acte?

Înseamnă că proprietarul își asumă rolul pe care altfel l-ar avea constructorul general. El comandă materialele, împarte lucrarea pe etape și o atribuie unor echipe diferite. Una toarnă fundația, alta zidește, o firmă montează tâmplăria, iar un instalator autorizat face rețelele.

Diferența apare la semnături. Nu mai există o singură firmă care să răspundă de tot. Fiecare lucrare trebuie acoperită de cineva calificat, iar beneficiarul rămâne cel care leagă etapele între ele și le documentează.

Ce spune legislația: Legea 50/1991 și Legea 10/1995?

Pe scurt, legislația pentru casa în regie proprie se sprijină pe două legi. Legea 50/1991 reglementează autorizarea: ce acte îți trebuie, cum se obține autorizația și ce se întâmplă dacă construiești fără ea. Legea 10/1995 privește calitatea în construcții. Ea arată ce obligații au investitorul, proiectantul, verificatorul, dirigintele și executantul.

Ambele au fost modificate de mai multe ori, iar normele de aplicare se actualizează periodic. De aceea, înainte de depunerea dosarului, verifică forma în vigoare cu arhitectul sau cu biroul de urbanism al primăriei. Detaliile procedurale diferă uneori de la o localitate la alta.

Cine semnează proiectul și cine îl verifică?

Proiectul îl semnează un arhitect cu drept de semnătură, împreună cu inginerii de structură și de instalații. Nicio regie proprie nu ocolește acest pas. Partea de rezistență se calculează după normativul seismic în vigoare, ceea ce contează mult în zonele expuse cutremurelor vrâncene.

Pe lângă proiectanți, documentația trece de obicei pe la verificatori atestați pentru cerințele esențiale. Cea mai importantă este rezistența și stabilitatea. Ce verificări sunt obligatorii depinde de categoria de importanță stabilită de proiectant, așa că întreabă din start ce ți se aplică. Pentru o locuință compactă pe un nivel, cum este această casă tradițională de 138 m² cu trei dormitoare, dosarul e mai simplu, dar tot trebuie verificat.

Am nevoie de diriginte de șantier dacă îmi construiesc singur casa?

În cele mai multe cazuri, da: dirigintele de șantier îl reprezintă pe proprietar și verifică dacă se construiește după proiect. Faptul că nu ai o firmă generală nu înseamnă că devii propriul inspector. Dirigintele trebuie să fie autorizat. El urmărește calitatea materialelor, semnează procesele-verbale de lucrări ascunse și ia parte la recepție.

Onorariul se negociază și depinde de mărimea șantierului și de distanță. Pentru o casă obișnuită, în 2026 vorbim, orientativ, de câteva mii de lei pe toată durata lucrării. Merită ales înainte de turnarea fundației, nu după. Primele lucrări ascunse, adică armăturile și cofrajele, sunt exact cele care nu mai pot fi verificate ulterior.

Cine poate fi responsabil tehnic cu execuția când nu există constructor?

Responsabilul tehnic cu execuția, numit RTE, este de regulă omul executantului. În regie proprie, proprietarul trebuie să găsească el unul atestat, care să-și asume lucrările. Multe primării și inspectorate cer numele RTE-ului încă de la anunțarea începerii lucrărilor.

Soluția obișnuită este un contract direct cu un RTE independent sau cu unul de la firma care face structura. RTE-ul nu se confundă cu dirigintele. Primul răspunde de felul în care se execută lucrarea. Al doilea controlează în numele tău. Aceeași persoană nu poate avea ambele roluri pe același șantier.

Cum anunț ISC și primăria că încep lucrările?

Înainte de prima săpătură depui formularul de anunțare a începerii lucrărilor. Îl trimiți atât la Inspectoratul de Stat în Construcții, cât și la autoritatea care a emis autorizația. În formular treci datele dirigintelui și ale RTE-ului, iar termenul de depunere este indicat pe document.

Odată cu anunțul se stabilesc și cotele datorate la valoarea declarată a lucrărilor, care se regularizează la final. Dacă începi fără anunț, riști o amendă și dificultăți la recepție. Păstrează dovada depunerii, pentru că ți-o va cere și banca la eliberarea tranșelor de credit.

Ce sunt fazele determinante și cine participă la ele?

Fazele determinante sunt momentele-cheie ale structurii, la care lucrul se oprește până când se verifică ce s-a făcut. Lista lor o întocmește proiectantul de structură în programul de control al calității. De obicei cuprinde fundația, centurile și plăcile, adică tot ce rămâne apoi acoperit de beton sau zidărie.

La aceste faze participă dirigintele, RTE-ul, uneori proiectantul și, după caz, un reprezentant ISC. Fiecare verificare se încheie cu un proces-verbal semnat. Dacă sări peste o fază, nu doar riști o sancțiune: lucrarea poate fi oprită până se face o expertiză, care costă mai mult decât toată verificarea inițială.

Cine răspunde pentru defecte și accidente pe șantier?

În regie proprie, răspunderea pentru felul în care decurge șantierul cade în mare parte pe beneficiar. Fiecare specialist răspunde însă pentru partea lui. Proiectantul răspunde pentru calcule, verificatorul pentru ce a avizat, dirigintele pentru ce a recepționat, iar echipele pentru greșelile de execuție. Legea 10/1995 prevede termene lungi pentru viciile ascunse și răspundere pe toată durata de viață a construcției pentru viciile structurale. Asta funcționează doar dacă poți dovedi cine a făcut lucrarea.

La accidente, riscul e mai serios. Dacă angajezi oameni fără contract, fără instruire și fără echipament de protecție, proprietarul poate fi tras la răspundere civil și chiar penal. Lucrează cu firme sau PFA-uri care au propriile obligații de securitate și cere-le asigurare. Un jurist îți poate spune exact ce acoperă fiecare tip de contract.

Ce se schimbă la o casă P+1 față de una parter?

La o casă cu etaj crește volumul de structură care trebuie verificat. Apar placa peste parter, scara și stâlpii pe două niveluri, deci și mai multe faze determinante. Zidăria și cofrajele de la etaj se fac la înălțime, așa că schelele și protecția împotriva căderilor devin obligații concrete. Nu mai sunt doar recomandări.

Contează și regimul de înălțime permis de PUG sau de PUZ: nu orice parcelă acceptă un etaj întreg. Un P+M, cu spațiul de locuit sub acoperiș, e uneori un compromis bun. Exemple găsești în colecția de case cu mansardă. Pentru comparație, un plan modern de 139 m² pe două niveluri păstrează o amprentă mică la sol. Varianta europeană de 195 m² are un garaj integrat, iar în planul de 170 m² cu patru dormitoare zona de noapte urcă la etaj. Mai multe variante sunt în colecția case cu etaj.

Este regia proprie potrivită pentru o casă mică?

Pentru o locuință compactă, regia proprie are cel mai mult sens, pentru că șantierul rămâne ușor de urmărit. Un parter fără scări și fără placă intermediară are mai puține etape critice. Asta înseamnă mai puțină coordonare între echipe. Colecția de case parter e un bun punct de plecare dacă vrei să-ți reduci riscurile.

Chiar și o casă mică, de pildă această locuință de doar 76 m² cu două dormitoare, trece prin aceiași pași: proiect, verificare, anunț la ISC, faze determinante și recepție. Ce scade este numărul de ore în care trebuie să stai pe capul echipelor, nu numărul de semnături.

Cum se încheie oficial o casă construită în regie proprie?

Lucrarea se încheie cu recepția la terminarea lucrărilor. Ea se face cu o comisie convocată de proprietar, în care intră și un reprezentant al primăriei. Ai nevoie de procesele-verbale ale fazelor determinante, de certificatul de performanță energetică și de cartea tehnică a construcției. Aceasta adună tot ce s-a semnat pe parcurs.

După recepție urmează regularizarea taxelor și intabularea la cartea funciară. Abia atunci casa există juridic și o poți ipoteca, vinde sau asigura complet. Un dosar ținut în ordine de la prima zi face diferența între o recepție de o oră și luni de completări.

Explorează toate proiectele de case