Cea mai frecventă greșeală de pe forumurile de construcții sună cam așa: „Am 20 cm de vată, geamuri tripan și 5 kW de panouri pe acoperiș, deci pun infraroșu și nu mai plătesc nimic.” Pe hârtie pare logic. Iarna, contorul spune altceva. Sistemul nu e neapărat greșit, doar că decizia se ia de obicei în ordinea inversă. Mai jos este o ordine de lucru, pas cu pas, pentru o locuință parter de 60–110 m² construită din cărămidă sau BCA, cu structură din beton armat. La final afli dacă încălzirea electrică directă te avantajează sau doar mută costul din etapa de șantier în facturile următorilor 15 ani.
Pasul 1: Cere un calcul de pierderi de căldură, nu o regulă „pe metru pătrat”
Instalatorii mai spun încă „100 W pe metru pătrat”, o regulă bună pentru case vechi și neizolate. O casă nouă, gândită să respecte cerințele nZEB, are nevoie de mult mai puțin. Proiectantul de instalații face un calcul pe încăperi, cu temperatura exterioară de calcul a zonei tale. Ea diferă mult între Ilfov, Cluj și Brașov, unde iernile sunt sensibil mai reci.
Ce obții: puterea necesară pe fiecare cameră și necesarul anual de căldură în kWh. La o casă bine izolată, ordinul de mărime este de 35–60 kWh/m² pe an, în funcție de zonă și de execuție. Durată: 1–2 săptămâni, de regulă inclus în proiectul de instalații. Cost: câteva sute până la circa 1.500 lei dacă îl comanzi separat (estimare 2025).
Pasul 2: Pune banii mai întâi în anvelopă
Încălzirea electrică directă e corectă doar într-o casă care pierde foarte puțină căldură. Fiecare kWh scăpat prin punți termice, prin centura de beton neizolată sau pe la glafuri îl plătești la prețul întreg al curentului. Pompa de căldură ți l-ar fi dat de trei ori mai ieftin. Concret, înseamnă 15–20 cm de termoizolație la pereți, 25–30 cm în pod sau la planșeul de sub șarpantă, izolație sub placa pe sol, ferestre bune montate în stratul izolant și, ideal, ventilație cu recuperare de căldură.
Formele simple ajută. Un parter compact, fără multe colțuri și retrageri, are mai puțină suprafață exterioară la aceeași arie utilă. Un exemplu bun e acest parter scandinav de 50 m² cu 2 dormitoare, cu volum curat, aproape dreptunghiular. Se încălzește ușor cu orice sistem.
Pasul 3: Compară costul de montaj al celor trei variante
Aici panourile radiante câștigă clar. Cifrele de mai jos sunt orientative pentru 2025, pentru o casă de circa 80 m², cu montaj inclus. Prețurile variază mult de la o firmă la alta, așa că cere cel puțin trei oferte.
| Sistem | Ce include | Cost orientativ (lei) |
|---|---|---|
| Panouri infraroșu | 8–12 panouri, termostate, circuite separate | 10.000–18.000 |
| Covoare electrice în pardoseală | folii sau cabluri sub șapă, termostat pe cameră | 15.000–26.000 |
| Pompă aer-apă + încălzire în pardoseală | unitate 5–7 kW, boiler, distribuitor, țevi, șapă | 45.000–75.000 |
Diferența de 30.000–50.000 lei e motivul pentru care mulți se gândesc să sară peste pompă. Nu uita însă un lucru: varianta electrică are nevoie de un branșament mai puternic. Verifică la distribuitor ce putere aprobată poți obține și cât costă suplimentarea.
Pasul 4: Estimează consumul din lunile reci
Încălzirea directă transformă un kWh de curent în exact un kWh de căldură. O pompă aer-apă bine aleasă scoate în medie 3–4 kWh de căldură din unul consumat (coeficientul sezonier SCOP). Panourile infraroșu pot da o senzație de confort la o temperatură a aerului cu un grad mai mică. Economia reală e însă modestă, nu cea de 40–50% promisă în reclame.
Pentru casa de 80 m² cu un necesar de 4.000 kWh/an, calculul arată cam așa:
- electric direct: circa 3.800–4.000 kWh pe an, din care peste 70% între decembrie și februarie;
- pompă de căldură: circa 1.100–1.400 kWh pe an.
La un preț al energiei pentru consumatorii casnici care, după eliminarea plafonării în 2025, s-a așezat în jur de 1,2–1,4 lei/kWh cu taxe, diferența e de aproximativ 3.200–3.800 lei pe an. Verifică tariful din contractul tău, pentru că ofertele furnizorilor diferă.
Pasul 5: Vezi cum arată casa în certificatul energetic și în calculul nZEB
Acesta e pasul pe care mulți îl află abia la recepție. Din 2021, clădirile noi din România trebuie să fie nZEB. Asta înseamnă un consum de energie primară sub pragul stabilit pentru zona climatică și o parte minimă din energie, de cel puțin 30% conform legii privind performanța energetică, provenită din surse regenerabile. În metodologia de calcul, curentul din rețea se înmulțește cu un factor de conversie în energie primară mai mare decât 1. Așadar, un kWh electric consumat direct „cântărește” mult mai greu decât căldura extrasă de o pompă din aerul exterior.
Consecința practică: aceeași casă cu infraroșu iese de regulă într-o clasă energetică mai slabă decât cu pompă. Ca să treacă pragul nZEB, ai nevoie de mai multe panouri fotovoltaice. Pompa de căldură aduce ea însăși energie regenerabilă în calcul (căldura din aer), iar încălzirea directă nu aduce deloc. Discută variantele cu auditorul energetic încă din faza de proiect, nu după ce ai turnat șapa. Pragurile exacte se schimbă, iar auditorul lucrează cu cele în vigoare.
Pasul 6: Dimensionează fotovoltaicele cu ochii pe decembrie, nu pe iulie
Un sistem de 5 kWp produce în România, pe un an, cam 5.500–6.500 kWh, după orientare și zonă. Problema e repartizarea producției. În decembrie și ianuarie, același sistem dă poate 150–250 kWh pe lună, exact când panourile radiante consumă cel mai mult. Fotovoltaicele nu „încălzesc” casa iarna. Te ajută doar dacă surplusul de vară este compensat în factură, iar regulile pentru prosumatori s-au modificat de mai multe ori în ultimii ani.
Cost: circa 18.000–28.000 lei pentru 5 kWp montați, fără baterie (2025). Programul Casa Verde Fotovoltaice al AFM a acoperit în edițiile trecute o parte din investiție. Edițiile, sumele și condițiile diferă de la an la an, deci verifică pe site-ul AFM ce sesiune e deschisă. Durată: 2–6 săptămâni pentru montaj și 1–3 luni până la contorul bidirecțional.
Pasul 7: Nu uita de apa caldă și de vară
Pompa aer-apă face și apă caldă menajeră. Cu infraroșu îți trebuie separat un boiler electric, care consumă încă 1.500–2.500 kWh/an pentru o familie de 3–4 persoane, sau un boiler cu pompă de căldură integrată, de circa 5.000–9.000 lei. Vara, în Câmpia Română, vei vrea și răcire. O variantă de compromis des întâlnită la casele mici este combinația dintre un split aer-aer (aerul condiționat obișnuit, care e tot o pompă de căldură), covoare electrice doar în băi și un boiler cu pompă de căldură. Costă puțin și are un consum mult mai mic decât infraroșul în toată casa.
Pasul 8: Calculează amortizarea cinstit
Ia diferența de investiție din pasul 3 și împarte-o la economia anuală din pasul 4. Pentru casa de 80 m², 35.000–45.000 lei la 3.200–3.800 lei pe an înseamnă o amortizare de aproximativ 9–14 ani. Dacă pompa primește subvenție, perioada se scurtează. Dacă prețul curentului crește, la fel. Adaugă în calcul și durata de viață: un compresor ține de obicei 15–20 de ani, iar panourile radiante nu au piese în mișcare.
Pasul 9: Hotărăște în funcție de mărimea casei
Partea scumpă a pompei (unitatea, boilerul, automatizarea) costă aproape la fel la 60 m² ca la 110 m². Consumul de încălzire crește însă cu suprafața. Din această asimetrie rezultă o regulă simplă:
- sub circa 70 m²: o casă ca acest parter de 70 m² cu 2 dormitoare și 2 băi are un necesar atât de mic încât amortizarea pompei poate trece de 15 ani. Infraroșul plus fotovoltaice și un split pentru vară sunt o alegere apărabilă, cu condiția să treci calculul nZEB;
- între 75 și 90 m²: zona gri. La o casă cu 3 dormitoare pe 77 m² sau la modelul modern de 85 m², decid prețul curentului, subvenția și cât de rece e zona;
- peste 95 m²: la un parter tradițional de 102 m² cu 3 dormitoare sau la varianta contemporană de 103 m², pompa aer-apă se plătește de obicei în mai puțin de 10 ani și îți face viața mai ușoară la certificatul energetic.
La Brașov sau în zonele de deal ale Clujului, cu ierni mai lungi, pragul coboară: pompa devine rentabilă și la case mai mici decât în sudul țării.
Calendarul deciziei
| Etapă | Când | Durată orientativă |
|---|---|---|
| Calcul de pierderi și necesar anual | în faza de proiect, înainte de autorizație | 1–2 săptămâni |
| Stabilirea anvelopei și a ventilației | odată cu proiectul tehnic | 2–4 săptămâni |
| Simulare nZEB cu ambele sisteme | înainte de depunerea dosarului | 1–2 săptămâni |
| Oferte pentru încălzire și fotovoltaice | în timpul execuției la roșu | 3–4 săptămâni |
| Montaj trasee electrice sau țevi în pardoseală | înainte de șapă | 1–2 săptămâni |
| Sistem fotovoltaic și contor bidirecțional | la finisaje sau după recepție | 1–3 luni |
| Certificat de performanță energetică | la recepția lucrărilor | câteva zile |
Pe scurt: la o casă foarte mică și foarte bine izolată, încălzirea electrică directă cu fotovoltaice e o opțiune reală, nu doar o idee de economie de moment. Pe măsură ce suprafața crește, avantajul de la montaj se pierde în facturi și în clasa energetică. Fă calculul pe proiectul tău concret, împreună cu proiectantul și auditorul, înainte ca șapa să fixeze decizia pentru următoarele decenii.
