Casa e gata, dirigintele de șantier a programat recepția, iar cineva din echipă întreabă: „Avem certificatul energetic?”. Mulți proprietari află abia în acel moment că documentul nu reflectă doar câți centimetri de polistiren s-au pus pe fațadă, ci aproape fiecare decizie luată la proiectare, de la forma acoperișului până la sursa de încălzire. Pentru o locuință nouă în România, rezultatul trebuie să atingă standardul nZEB, iar diferența dintre o clasă bună și una slabă se joacă pe hârtie, cu mult înainte de primul camion de beton.
Mai jos găsești, în ordine, tot ce merită să știi despre certificatul de performanță energetică (CPE) al unei case noi: cine îl întocmește, când, cu ce bani și ce poți schimba în plan ca să obții un rezultat bun.
1. Ce este CPE și când ai nevoie de el
Certificatul de performanță energetică arată cât consumă clădirea, exprimat în energie primară pe metru pătrat și an, încadrarea într-o clasă energetică și emisiile de CO2 asociate. Pentru o casă nouă îl vei folosi la recepția la terminarea lucrărilor, iar apoi ori de câte ori vinzi sau închiriezi locuința. Mai poate fi cerut de bancă la creditele ipotecare „verzi”, care oferă dobânzi mai mici pentru clădirile eficiente.
Documentul este valabil, în general, 10 ani, cu condiția să nu faci între timp lucrări care schimbă performanța clădirii. Dacă adaugi un etaj, închizi o terasă sau schimbi complet instalația de încălzire, e nevoie de unul nou.
2. Cine îl emite: auditorul energetic atestat
CPE se întocmește doar de un auditor energetic pentru clădiri, atestat de ministerul de resort (în prezent MDLPA). Lista auditorilor autorizați este publică, iar înainte de a semna un contract merită să verifici acolo numele și gradul atestatului, pentru că există grade diferite, cu competențe diferite în funcție de tipul clădirii.
Auditorul nu este același lucru cu arhitectul sau cu inginerul de instalații, deși unele birouri de proiectare au un auditor în echipă. Rolul lui e să calculeze, după metodologia oficială, cum se comportă casa din punct de vedere energetic și să înregistreze certificatul în sistemul național.
3. Momentul potrivit: la faza de proiect, nu după finisaje
Cea mai frecventă greșeală este să chemi auditorul când casa e deja tencuită. Atunci el poate doar constata: dacă rezultatul nu atinge nZEB, singurele remedieri sunt costisitoare, de la izolație suplimentară montată peste fațada finisată până la panouri fotovoltaice adăugate în grabă.
Ideal este ca un calcul preliminar să fie făcut încă din etapa de proiect pentru autorizația de construire, când arhitectul încă poate muta o fereastră, reduce un decroș sau alege alt sistem de încălzire. Proiectul oricum trebuie verificat la cerința de economie de energie și izolare termică; un auditor implicat de atunci îți spune din timp ce clasă vei obține și ce ar urca-o.
4. Cât costă certificatul energetic
Pentru o casă unifamilială obișnuită, de 80–180 m², în 2025–2026 prețul pieței se situa aproximativ între 500 și 2.000 RON, în funcție de oraș, de suprafață și de cât de complete sunt planurile primite de auditor. În zona Bucureștiului sau a Clujului tarifele tind spre partea de sus a intervalului, iar o vizită pe teren într-o localitate îndepărtată se plătește separat.
Dacă vrei și simulări în faza de proiect (de exemplu „ce clasă iese cu pompă de căldură față de centrală pe gaz”), costul crește, dar e de obicei o fracțiune mică din ce ai plăti pentru corecturi pe șantier. Cere oferta în scris și întreabă clar ce include.
5. Cum se stabilește clasa energetică
Calculul urmează metodologia Mc 001, în versiunea actualizată din 2022, care a introdus și clasa A+. Auditorul pornește de la geometria casei, de la rezistențele termice ale pereților, planșeelor și tâmplăriei, de la punțile termice și de la instalații: încălzire, apă caldă, ventilare, răcire, iluminat. Rezultă necesarul de energie, transformat apoi în energie primară cu factori care depind de sursă: electricitatea din rețea, gazul, biomasa sau energia solară au ponderi diferite.
Pragurile pentru fiecare clasă și valorile maxime pentru nZEB diferă în funcție de zona climatică în care se află terenul. O casă din Brașov are alte limite decât una din Ilfov, așa că nu te baza pe cifre „generale” găsite pe forumuri; cere-i auditorului pragurile aplicabile pentru localitatea ta.
6. Cota minimă de energie regenerabilă
Pe lângă consumul redus, o clădire nZEB trebuie să acopere o parte din necesarul de energie primară din surse regenerabile, produse pe amplasament sau în apropiere. Regula în vigoare în ultimii ani cere o pondere de cel puțin 30%, dar legislația s-a modificat de mai multe ori, deci confirmă valoarea actuală cu proiectantul sau cu auditorul.
În practică, pentru o casă unifamilială, procentul se atinge cel mai ușor cu o pompă de căldură, a cărei energie preluată din aer sau sol contează ca regenerabilă, combinată cu câțiva kWp de panouri fotovoltaice pe acoperiș. O centrală pe gaz singură face foarte greu ținta.
7. Compactitatea: forma casei contează mai mult decât crezi
Fiecare metru pătrat de anvelopă (pereți, acoperiș, placă pe sol) este o suprafață prin care se pierde căldură. O casă cu volum simplu, aproape pătrat în plan, are mai puțină anvelopă pentru aceeași suprafață utilă decât una cu multe aripi, colțuri și retrageri. Auditorul vede asta în raportul dintre aria anvelopei și volumul încălzit, iar diferența se simte direct în clasă.
Un exemplu bun de parter compact este casa modernă de 80 m² cu trei dormitoare pe un singur nivel, cu volum curat și fără decroșuri inutile. La polul opus, un parter tradițional de 147 m² cu trei dormitoare și garaj este confortabil, dar desfășurarea pe un singur nivel înseamnă mai multă placă și mai mult acoperiș; se poate duce la nZEB, însă cu izolație atentă sub placă și în pod. Pe loturile înguste din jurul Bucureștiului sau Clujului, un P+M sau un P+1 câștigă adesea la compactitate.
Pentru varianta pe două niveluri, casa P+M de 90 m² cu trei dormitoare și garaj arată cum suprapunerea camerelor reduce amprenta la sol. Atenție doar la mansardă: pereții de genunchi și lucarnele multe adaugă punți termice, așa că detaliile de izolație ale acoperișului trebuie desenate cu grijă.
8. Ferestrele: cât de mari și spre ce punct cardinal
Chiar și cu tâmplărie performantă, tripan, o fereastră pierde de câteva ori mai multă căldură decât un perete bine izolat. Pe de altă parte, vitrajul orientat spre sud aduce iarna aport solar gratuit. Echilibrul ține de plan: suprafețe vitrate generoase spre sud, protejate vara cu streașină sau jaluzele exterioare, ferestre mai mici spre nord, iar spre vest moderație, pentru că acolo vine supraîncălzirea de după-amiază.
Un plan precum casa minimalistă pe parter de 116 m² merită analizat cu atenție la acest capitol: stilul cere glazuri mari, deci orientarea pe lot decide dacă ele lucrează pentru tine sau împotriva ta. Înainte de a cumpăra terenul, uită-te unde e strada și unde e sudul; un living care trebuie să privească spre nord din cauza accesului este un compromis energetic real.
9. Pompa de căldură și panourile fotovoltaice
După anvelopă, instalațiile sunt al doilea mare factor. O pompă de căldură aer-apă cu încălzire în pardoseală, care lucrează la temperaturi joase, scade mult energia primară și bifează din start o parte importantă din cota regenerabilă. Adaugă un sistem fotovoltaic de 3–6 kWp, dimensionat după consum, și în multe cazuri casa trece din B în A sau chiar A+. Ca prosumator poți injecta surplusul în rețea, iar programul Casa Verde, administrat de AFM, a finanțat în mai multe sesiuni atât panouri, cât și pompe de căldură; condițiile și sumele se schimbă de la o ediție la alta, deci verifică ghidul în vigoare.
Planul trebuie să prevadă spațiu pentru acestea: o cameră tehnică pentru boiler și puffer, un loc pentru unitatea exterioară departe de dormitoare și o pantă de acoperiș spre sud fără lucarne care să umbrească. Casa modernă pe două niveluri, de 146 m², cu garaj dublu are acoperiș simplu, potrivit pentru panouri, iar casa tradițională P+M de 108 m² arată că și un stil clasic poate primi un câmp fotovoltaic dacă panta principală e bine orientată.
În concluzie
Certificatul energetic al unei case noi este, de fapt, nota finală a proiectului. Alege un auditor atestat, implică-l când arhitectul încă desenează, păstrează forma casei compactă, gândește ferestrele după soare și planifică din start pompa de căldură și panourile. Așa, la recepție vei semna un document cu clasa A, nu o listă de lucrări suplimentare. Pragurile exacte și cerințele în vigoare le confirmi cu auditorul și cu primăria, pentru că regulile se actualizează periodic.
