„Am proiectul, l-a desenat un prieten inginer, îl depunem luni la primărie.” Mulți viitori proprietari spun asta și află abia la ghișeu că dosarul pentru autorizația de construire are nevoie de semnături și ștampile pe care nu le au. În România, documentația pentru o casă nu este lucrarea unei singure persoane. Ea trece prin mâinile unui arhitect, ale unui inginer de structuri și ale unor verificatori de proiecte atestați. Mai jos găsești cele mai răspândite mituri despre cine semnează proiectul și ce este, de fapt, adevărat.
Mitul 1: Un proiect cumpărat gata făcut poate fi depus direct la primărie
Fact: Un proiect din catalog este un punct de plecare foarte bun, dar nu este o documentație de autorizare. Pentru autorizația de construire ai nevoie de un DTAC (documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor), întocmit și semnat de un proiectant din România, adaptat la terenul tău și la ce cere certificatul de urbanism: retrageri, POT, CUT, regim de înălțime, conform PUG sau PUZ. De exemplu, o casă P+1 cu 3 dormitoare, precum acest proiect european de 154 m² pe două niveluri, trebuie poziționată pe lot, verificată față de vecinătăți și recalculată structural pentru zona seismică în care construiești. Avantajul este că pornești cu un compartimentare deja gândită și economisești timp la faza de concept.
Mitul 2: Orice arhitect poate semna proiectul casei
Fact: Partea de arhitectură se semnează de un arhitect cu drept de semnătură, înscris în Tabloul Național al Arhitecților, ținut de Ordinul Arhitecților din România (OAR). Diploma de arhitect nu este suficientă: dreptul de semnătură se obține după un stagiu și o procedură în cadrul OAR, iar arhitectul trebuie să aibă cotizația la zi. Legislația prevede și unele situații limitate în care pot semna conductori arhitecți sau alți specialiști, de regulă pentru construcții mici, cu condiții privind amplasamentul și regimul de înălțime. Pragurile exacte se pot schimba, așa că întreabă la primărie sau la filiala OAR dacă situația ta intră într-o astfel de excepție.
Mitul 3: Inginerul de structuri doar „pune fierul” pe planurile arhitectului
Fact: Inginerul de structuri răspunde de faptul că locuința rămâne în picioare la un cutremur. Calculul se face după codul de proiectare seismică P100, iar în mare parte din țară, mai ales în Muntenia, Moldova și în jurul Bucureștiului, influența sursei Vrancea face ca solicitările să fie importante. El alege sistemul structural (zidărie confinată din cărămidă sau BCA cu stâlpișori și centuri, ori cadre din beton armat), dimensionează fundațiile pe baza studiului geotehnic și poate cere modificări de arhitectură: goluri mai mici, pereți structurali aliniați pe verticală, o consolă eliminată. O casă cu subsol, cum este duplexul de 210 m² cu 5 dormitoare și subsol, presupune în plus pereți de subsol din beton armat și o hidroizolație calculată atent.
Mitul 4: Verificarea proiectului este o simplă formalitate
Fact: Verificatorul de proiecte este un specialist atestat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), independent de proiectant. El nu are voie să verifice propriul proiect. Verificatorul analizează documentația pentru o anumită cerință esențială de calitate și, dacă o găsește corectă, emite un referat de verificare și aplică ștampila pe planșe. Dacă găsește erori, proiectul se întoarce la proiectant. Este o a doua pereche de ochi pe partea care contează cel mai mult pentru siguranța familiei tale, nu doar o ștampilă în plus.
Mitul 5: O casă are nevoie doar de verificarea la rezistență
Fact: Pentru o locuință unifamilială obișnuită, verificările întâlnite cel mai des sunt:
- A1 – rezistență mecanică și stabilitate pentru structuri din beton, zidărie, metal sau lemn;
- Af – rezistența și stabilitatea terenului de fundare, adică verificarea studiului geotehnic;
- după caz, verificări pentru instalații (electrice, sanitare, termice) și pentru cerința de economie de energie și izolare termică.
Care verificări sunt obligatorii depinde de categoria de importanță a construcției, de complexitatea ei și de ce cere primăria prin certificatul de urbanism. O casă parter compactă, precum proiectul modern de 113 m² cu 3 dormitoare, poate avea un dosar mai simplu decât o locuință cu trei niveluri sau cu subsol. Arhitectul tău îți spune lista exactă înainte să semnezi contractul de proiectare.
Mitul 6: Studiul geotehnic e opțional pentru o casă mică
Fact: Studiul geotehnic este baza pe care inginerul calculează fundațiile și, în practică, este cerut pentru autorizarea oricărei case noi. În zonele cu argile contractile din jurul Bucureștiului, cu umpluturi pe loturile noi din Cluj sau cu pante în împrejurimile Brașovului, terenul poate schimba complet soluția de fundare. Studiul se verifică la cerința Af. Să economisești câteva mii de lei aici poate însemna fisuri în pereți după câțiva ani, iar reparațiile costă mult mai mult.
Mitul 7: Partea termică se rezolvă la final, cu certificatul energetic
Fact: Casele noi trebuie să respecte cerințele nZEB, adică să fie clădiri cu consum de energie aproape zero. Asta se decide în faza de proiect, nu la recepție. Contează grosimea termoizolației la pereți, acoperiș și placa pe sol, tâmplăria, puntea termică de la centuri și stâlpișori, dar și sursa de energie regenerabilă, de exemplu o pompă de căldură sau panouri fotovoltaice. Certificatul de performanță energetică îl emite un auditor energetic atestat. Dacă vrei să aplici la un program precum Casa Verde, condițiile se schimbă de la o sesiune la alta, așa că verifică ghidul în vigoare înainte să alegi echipamentele. Pentru o casă parter mai mare, ca locuința de 273 m² cu 4 dormitoare și subsol, suprafața de anvelopă e mare și calculul termic devine cu atât mai important.
Mitul 8: Proiectarea și verificările costă cât jumătate de casă
Fact: Costurile sunt reale, dar reprezintă o parte mică din bugetul total. Valorile de mai jos sunt orientative pentru o casă de 120–180 m² în 2025–2026 și variază mult între București, Cluj, Brașov și restul țării:
| Serviciu | Cost orientativ (2025–2026) |
|---|---|
| Proiect complet (arhitectură, structură, instalații) pentru autorizare și execuție | aproximativ 50–150 lei/m² |
| Adaptarea unui proiect existent la teren | de obicei mai puțin decât un proiect nou, în funcție de modificări |
| Studiu geotehnic | aproximativ 2.000–5.000 lei |
| Verificare A1 sau Af | aproximativ 500–2.000 lei fiecare |
| Verificări instalații | câteva sute de lei pe specialitate |
Cere oferte scrise de la cel puțin doi-trei proiectanți și verifică ce include fiecare: unii trec verificările și studiul geotehnic separat, alții le includ în preț. Dacă pornești de la un proiect deja gândit, cum este casa de 143 m² în stil chalet, cu 3 dormitoare sau bungalow-ul parter de 163 m², poți reduce timpul de concept, dar semnăturile și verificările rămân obligatorii.
Mitul 9: Nu ai cum să verifici dacă proiectantul are dreptul să semneze
Fact: Verificarea durează câteva minute și o poți face singur:
- Arhitectul: caută-l după nume în Tabloul Național al Arhitecților, pe site-ul OAR. Vezi dacă are drept de semnătură și dacă este activ.
- Verificatorii de proiecte: caută-i în lista specialiștilor atestați publicată de MDLPA. Verifică domeniul atestatului (A1, Af etc.) și dacă atestatul este valabil.
- Ștampilele: pe planșe trebuie să apară numele, numărul de atestat sau de înscriere și domeniul. Compară-le cu ce ai găsit în registre.
- Pe șantier: dirigintele de șantier și responsabilul tehnic cu execuția au și ei autorizări sau atestate, pe care le poți cere înainte de începerea lucrărilor.
Dacă cineva evită să-ți spună numărul de atestat sau propune să „rezolve” semnăturile prin alt nume, e un semnal clar să cauți alt proiectant.
Pe scurt
Proiectul unei case în România poartă semnătura unui arhitect cu drept de semnătură OAR, a unui inginer de structuri care calculează după P100 și ștampilele verificatorilor atestați MDLPA, cel puțin pentru rezistență și teren. Alege de la început un proiect potrivit lotului și bugetului, de exemplu o casă P+1 compactă precum modelul contemporan de 139 m² cu 3 dormitoare. Apoi caută un proiectant local, verifică-i datele în registre și cere o ofertă clară, care să includă toate semnăturile și verificările. Regulile se pot schimba, așa că pentru situația ta concretă confirmă lista documentelor cu primăria și cu arhitectul.
