Ai primit oferta de tâmplărie, iar pe ea scrie ceva de genul „Ug 1,0 / g 0,60” sau „Ug 0,6 / g 0,50”. Majoritatea oamenilor se uită doar la prima cifră, aleg „cel mai bun geam” și îl pun pe toate fațadele. Apoi descoperă în prima caniculă că livingul spre vest devine de nelocuit după ora 16. Valoarea U spune cât de bine ține geamul căldura în casă. Valoarea g spune cât din căldura soarelui lasă să intre. Prima e mereu bine să fie mică. A doua depinde de orientare, iar aici apar cele mai multe greșeli. Mai jos sunt miturile pe care le auzim cel mai des de la cei care își construiesc o casă în România.
Mitul 1: „Contează doar valoarea U, cu cât e mai mică, cu atât mai bine”
Fact: Valoarea U (Ug pentru sticlă, Uw pentru fereastra întreagă, cu profil cu tot) măsoară pierderile de căldură, în W/m²K. Un termopan dublu cu strat low-E are, de regulă, un Ug în jur de 1,0–1,1. Un tripan bun coboară spre 0,5–0,7. Valoarea g, numită și factor solar, este un număr între 0 și 1. La un geam low-E obișnuit este pe la 0,5–0,6, adică trece peste jumătate din energia soarelui. Două geamuri cu același U pot avea comportamente total diferite vara. De aceea trebuie să ceri ambele valori, pentru fiecare tip de geam din ofertă, și Uw-ul ferestrei montate, nu doar al sticlei.
Mitul 2: „Low-E și control solar sunt același lucru”
Fact: Ambele sunt straturi metalice foarte subțiri depuse pe sticlă, dar au scopuri diferite. Stratul low-E clasic reflectă căldura înapoi în cameră iarna și lasă soarele să intre. Sticla de control solar blochează o parte mare din radiația solară. Valoarea g scade spre 0,25–0,40, în funcție de produs. Există și sticle care fac ambele lucruri: U bun și g redus. Prețul lor e mai mare, iar transmisia luminoasă scade. Când compari oferte, verifică și cifra „TL” sau „Lt”: un geam care lasă să treacă doar 50% din lumină face camera vizibil mai întunecată decât unul cu 70%.
Mitul 3: „Pe sud bate cel mai tare soarele, deci acolo pun sticla cea mai închisă”
Fact: Pentru o casă din România, fațada de sud este cel mai bun aliat iarna. Între noiembrie și martie, soarele este jos pe cer, intră adânc în cameră și aduce căldură gratuită. Un g ridicat, de 0,5–0,6, pe sud scade factura de încălzire. Vara, soarele de la amiază este sus, iar o streașină, o copertină sau un balcon de 60–100 cm deasupra ferestrei umbrește aproape tot geamul. Un plan pe parter, cu camerele de zi aliniate spre sud, cum e această casă scandinavă pe un singur nivel, profită exact de acest efect. Pe sud, umbrirea vine din arhitectură, nu din sticlă.
Mitul 4: „Vestul se rezolvă cu jaluzele de interior sau draperii groase”
Fact: Pe vest, soarele de după-amiază e jos și lovește geamul aproape perpendicular. Vine exact când casa e deja încălzită de toată ziua. Nicio streașină nu îl oprește. O jaluzea de interior prinde radiația abia după ce a trecut prin sticlă. Căldura e deja în cameră, doar că o încălzește pe jaluzea în loc de canapea. Când în București, în Bărăgan sau în Banat sunt peste 35 °C mai multe zile la rând, un living cu ușă glisantă mare spre vest are nevoie de sticlă de control solar sau de umbrire exterioară. Ideal ar fi amândouă. La o casă cu ferestre ample, ca acest proiect modern cu living deschis și vitraje generoase, decizia pentru fațada de vest e la fel de importantă ca alegerea centralei sau a pompei de căldură.
Mitul 5: „Tripanul rezolvă totul, iarna și vara”
Fact: Tripanul reduce mult pierderile de căldură și merită aproape mereu pe nord și în zonele reci, cum ar fi depresiunea Brașovului, zona Sibiului sau localitățile de munte. Dar a treia foaie de sticlă și al doilea strat low-E scad și g-ul, de obicei spre 0,45–0,50. Pe vest, asta nu e suficient pentru a opri supraîncălzirea. Pe sud, la o casă bine orientată, pierzi puțin din câștigul de iarnă. Pentru o casă de parter în stil montan, tripanul cu g cât mai mare pe sud este, de regulă, alegerea potrivită. Pentru o casă la marginea Bucureștiului, mai importantă pe vest este protecția solară.
Mitul 6: „Pun control solar peste tot și sunt acoperit”
Fact: Este o soluție comodă, dar costă de două ori. Mai întâi la achiziție, apoi în fiecare iarnă, când pierzi câștigul solar de pe sud și est. Pe lângă asta, camerele devin mai întunecate și mai reci ca senzație. Abordarea corectă e diferențiată: control solar pe vest și pe geamurile mari greu de umbrit, low-E cu g ridicat pe sud, iar pe nord geamul cu U-ul cel mai bun pe care ți-l permiți. Producătorii de tâmplărie lucrează frecvent cu sticle diferite în aceeași comandă. Cere-le explicit ca fiecare poziție să aibă tipul ei de sticlă.
Mitul 7: „Jaluzelele exterioare sunt un lux, sticla de control solar e mai ieftină”
Fact: Pe metru pătrat de sticlă, diferența dintre un low-E obișnuit și o sticlă de control solar este, în 2025, în general între aproximativ 100 și 250 RON, în funcție de produs și de producător. Rulourile exterioare cu lamele din aluminiu pornesc, orientativ, de la 500–700 RON/m² în varianta manuală. Variantele motorizate trec ușor de 1.000 RON/m². Jaluzelele exterioare cu lamele orientabile (raffstore) ajung frecvent la 1.500–2.500 RON/m² montate. Sticla e deci mai ieftină. Umbrirea exterioară este însă mult mai eficientă vara și poate fi ridicată iarna, ca să lase soarele să intre. Pentru o ușă glisantă de 3–4 metri pe vest, combinația câștigătoare este adesea un geam cu g moderat plus o casetă de rulou prevăzută din proiect. Caseta se gândește când se calculează buiandrugul și izolația, nu după ce e gata tencuiala. Prețurile variază mult între orașe și furnizori, așa că cere oferte concrete.
Mitul 8: „Pentru nZEB contează doar izolația și pompa de căldură”
Fact: Calculul energetic al casei ia în considerare fiecare fereastră, cu suprafața, orientarea și valorile ei U și g. Câștigurile solare reduc necesarul de încălzire. Supraîncălzirea crește necesarul de răcire, iar asta contează la o casă care trebuie să se încadreze în cerințele nZEB și să aibă o pondere de energie din surse regenerabile. Un living cu vitraje mari spre vest, fără protecție, poate strica un bilanț altfel bun. Discută cu proiectantul de instalații și cu auditorul energetic înainte de comanda tâmplăriei. Verifică cu ei cerințele în vigoare și ce valori trebuie trecute în fișele tehnice. Aceleași documente îți pot fi cerute și dacă vrei să accesezi finanțări pentru panouri fotovoltaice sau pompă de căldură.
Mitul 9: „Orientarea ferestrelor e treaba terenului, nu am ce face”
Fact: Lotul îți impune multe: deschiderea spre stradă, retragerile din certificatul de urbanism, vecinii. Dar planul îl poți alege sau adapta. O casă în oglindă, cu zona de zi mutată spre sud sau spre grădină, poate economisi mai mult decât orice upgrade de sticlă. La o casă P+1, ca acest proiect tradițional cu dormitoarele la etaj, merită să verifici încotro dau ferestrele dormitoarelor. O cameră de copil spre vest, sub acoperiș, e cea mai fierbinte încăpere din casă în iulie. La o casă modernă pe trei niveluri, cu fațade vitrate, orientarea și umbrirea trebuie stabilite de la primele schițe, nu la ofertarea ferestrelor.
Pe scurt
Nu există un singur „geam bun” pentru toată casa. Pe nord alegi U cât mai mic. Pe sud păstrezi un g ridicat și umbrești din arhitectură. Pe vest și la glisantele mari pui control solar, umbrire exterioară sau ambele. Cere ofertantului valorile U, g și transmisia luminoasă pentru fiecare poziție. Apoi discută cu arhitectul și cu auditorul energetic înainte de semnare. Câteva sute de lei în plus sau în minus pe metru pătrat de sticlă se văd ani la rând în facturile de încălzire și de aer condiționat.
