Într-o zi senină de aprilie, la prânz, o instalație de 6 kWp pe o casă din jurul Bucureștiului sau al Clujului produce adesea de câteva ori mai mult decât consumă casa în acel moment. Surplusul pleacă în rețea, unde, în 2025–2026, se plătește de regulă mult sub prețul cu care cumperi seara același kWh. În multe comune, rețeaua mai și limitează puterea pe care ai voie să o injectezi. Reflexul multor prosumatori e să cumpere o baterie de litiu. Există însă o cale mai ieftină, pe care casa cu pompă de căldură o are deja: să transformi curentul de la prânz în căldură și să o păstrezi pentru seară. Mai jos sunt miturile cele mai des auzite despre această idee și ce e adevărat în ele.
Mitul 1: Singura cale de a folosi surplusul solar seara e o baterie de litiu
Fact: Într-o casă nZEB cu pompă de căldură, cel mai mare consum este căldura: apa caldă menajeră și, în sezonul rece, încălzirea. Căldura se stochează mult mai ieftin decât electricitatea. Boilerul, vasul tampon (bufferul) și șapa încălzirii în pardoseală sunt deja în casă sau costă puțin în plus. O baterie de 10 kWh montată costa în 2026, orientativ, între 15.000 și 30.000 lei, în funcție de marcă și invertor. Un boiler mai mare cu câteva sute de litri sau un releu inteligent costă o mică parte din această sumă.
Mitul 2: Nu contează la ce oră se încălzește boilerul
Fact: Contează enorm. Majoritatea pompelor de căldură vin setate să încălzească apa dimineața devreme sau ori de câte ori temperatura scade sub prag, adică exact când panourile nu produc. Dacă muți încălzirea apei între orele 11 și 15 și ridici temperatura țintă de la 45–48 °C la 55–60 °C, boilerul trece seara și dimineața fără să mai pornească. Un boiler de 200 de litri încălzit cu 15 grade în plus înmagazinează aproximativ 3,5 kWh de căldură. Pentru o familie de patru persoane, atât înseamnă de obicei consumul de apă caldă al unei seri și al unei dimineți.
Mitul 3: Rezistența electrică din boiler e cea mai bună soluție pentru surplus
Fact: Rezistența e simplă și ieftină, dar transformă 1 kWh electric în 1 kWh termic. Pompa de căldură, chiar și la temperaturile mari ale apei menajere, scoate de regulă 2,5–3 kWh termici din fiecare kWh electric. Cu același surplus încălzești deci de mai multe ori mai multă apă. Rezistența rămâne utilă ca supliment: când boilerul e deja la temperatura de la pompă, un regulator de surplus o poate porni ca să urce apa încă 5–10 grade. Așa îți rămâne o rezervă și pentru ziua noroasă de mâine.
Mitul 4: Un buffer mare înmagazinează foarte multă energie
Fact: Mai puțin decât crede lumea, pentru că la încălzirea în pardoseală diferența utilă de temperatură e mică. Un buffer de 300 de litri încălzit de la 35 la 45 °C stochează în jur de 3,5 kWh. Dacă îl duci mai sus, pompa lucrează cu randament mai slab și câștigul se topește. Bufferul e util mai ales ca să lungească ciclurile pompei și ca tampon de câteva ore. Nu e un rezervor sezonier. Dacă proiectezi casa de la zero, prevezi o cameră tehnică unde încap un boiler de 250–300 de litri și un buffer. Într-o casă parter ca acest proiect cu trei dormitoare pe un singur nivel, spațiul tehnic se poate pune lângă baie, ca traseele de apă caldă să rămână scurte.
Mitul 5: Șapa din pardoseală e prea lentă ca să servească la ceva
Fact: Tocmai inerția ei e avantajul. Să luăm 120 m² de pardoseală cu o șapă de 6–7 cm. Masa e de peste 15 tone, iar fiecare grad în plus în șapă înseamnă aproximativ 3,5–4 kWh de căldură. Dacă la prânz ridici temperatura pardoselii cu 1,5–2 grade, stochezi 6–8 kWh termici. Cu o pompă care are COP 4 la temperaturi joase de tur, asta costă sub 2 kWh electrici. Căldura iese apoi încet, peste după-amiază și seară. Metoda merge cel mai bine primăvara și toamna, când nopțile sunt reci, iar zilele sunt însorite. Într-o casă joasă și compactă, cum e această locuință modernă de 121 m², aproape toată suprafața locuită stă pe placa încălzită și beneficiază direct. Contează și acoperișul: o casă parter are de obicei loc pentru mai multe panouri decât o P+1 cu aceeași suprafață.
Mitul 6: Pompa de căldură nu poate fi comandată de invertor
Fact: Multe pompe de căldură vândute în România au intrarea SG-Ready. Sunt două contacte prin care un semnal extern îi spune pompei să funcționeze normal, să fie blocată, să crească temperaturile recomandat sau să le crească forțat. Invertorul fotovoltaic sau un manager de energie închide contactul când surplusul trece de un prag, de exemplu 1,5–2 kW timp de 10–15 minute. Pompa urcă atunci temperatura boilerului și ridică tur-ul cu câteva grade. Verifică înainte de achiziție dacă modelul ales are intrarea și ce face concret în fiecare stare. Producătorii o implementează diferit.
Mitul 7: Pentru asta îți trebuie un sistem smart home scump
Fact: Pentru o casă de 120–200 m² ajung de multe ori trei piese:
- un contor de energie sau ieșirea de date a invertorului, care știe cât injectezi;
- un releu inteligent sau o ieșire cu contact uscat de pe invertor, legată la intrarea SG-Ready;
- un regulator de surplus pentru rezistența boilerului, dacă vrei și această treaptă.
Mai importante decât echipamentele sunt prioritățile, stabilite clar cu instalatorul. Întâi casa, apoi apa caldă prin pompă, apoi șapa sau bufferul, la urmă rezistența și abia la final rețeaua. Schema electrică trebuie făcută de un electrician autorizat. Merită discutată din faza de proiect, când se dimensionează tabloul. În casele pe două niveluri, cum e acest proiect P+1 cu trei dormitoare, tabloul și camera tehnică ar trebui să fie aproape. Altfel cablurile de comandă ajung pe trasee lungi prin planșeu.
Mitul 8: Stocarea termică înlocuiește complet bateria
Fact: Nu, și e bine să știi unde se oprește. Căldura nu îți aprinde becurile, nu ține frigiderul pornit la o pană de curent și nu încarcă mașina electrică noaptea. Calculul cinstit pentru o familie arată cam așa:
| Stocare | Energie utilă orientativă | Cost suplimentar | Cel mai util |
|---|---|---|---|
| Boiler 200–300 L, temperatură ridicată la prânz | 3–5 kWh termici | mic, adesea doar setări | tot anul |
| Buffer 200–300 L | 2–4 kWh termici | mic spre mediu | sezonul de încălzire |
| Șapă încălzire în pardoseală, 120–150 m² | 5–10 kWh termici | practic zero, dacă există pardoseala | primăvara și toamna |
| Baterie de litiu 10 kWh | circa 9 kWh electrici | mare | consum de seară, rezervă la pene |
Stocarea termică bate bateria când casa are pompă de căldură și pardoseală radiantă, când consumul de apă caldă e mare și când injecția e limitată sau slab plătită. Bateria devine interesantă după ce ai folosit deja căldura. Mai merită dacă lucrezi de acasă cu consum mare seara, dacă ai pene frecvente sau dacă un program de finanțare acoperă o parte din preț. Condițiile programelor de tip Casa Verde se schimbă de la o sesiune la alta, deci verifică ghidul în vigoare înainte de a decide. O casă de familie mai mare, ca acest parter cu patru dormitoare, consumă mai multă apă caldă și are o placă mai întinsă. Acolo partea termică poate absorbi aproape tot surplusul de primăvară. O casă de vacanță, locuită doar la sfârșit de săptămână, profită mult mai puțin.
Pe scurt
Înainte să pui o baterie pe lista de cumpărături, pune în ordine ce ai deja: boilerul să încălzească la prânz, pompa de căldură legată prin SG-Ready, iar șapa folosită ca rezervor în lunile de tranziție. Pentru o casă de 120–200 m² cu pompă de căldură, asta poate muta în casă câțiva kWh pe zi care altfel s-ar fi vândut ieftin rețelei. Investiția e mică. Dacă ești încă în faza de proiect, gândește din timp camera tehnică, tabloul și acoperișul pentru panouri. Proiecte precum această casă de 175 m² pe două niveluri sau acest parter contemporan cu acoperiș generos sunt un bun punct de plecare pentru discuția cu arhitectul și cu instalatorul. Regulile pentru prosumatori și condițiile de racordare se schimbă des, așa că verifică-le la operatorul de distribuție înainte de a dimensiona instalația.
