Între 40.000 și 70.000 de lei. Cam atât este, în 2025–2026, diferența de investiție dintre o pompă de căldură geotermală cu foraje verticale și o pompă aer-apă de aceeași putere, pentru o casă de 200 m². Mulți o plătesc din principiu: „geotermala e cea mai eficientă”. Este adevărat, dar întrebarea corectă este alta: în cât timp recuperezi banii, în zona în care construiești, la casa pe care o construiești?
Comparăm cele două sisteme pentru o casă nouă de 150–250 m², din zidărie de cărămidă sau BCA cu structură din beton armat, izolată la nivel nZEB. Ne uităm la ce contează pe un teren din Ilfov, de lângă Cluj sau din zona Brașovului: eficiența iarna, zgomotul, spațiul de pe lot, forajul și avizele, Casa Verde și amortizarea.
Comparația pe scurt
| Criteriu | Pompă geotermală (sol-apă) | Pompă aer-apă |
|---|---|---|
| Eficiență sezonieră (SCOP orientativ) | aprox. 4–5, stabilă și la ger | aprox. 3–4 la București, mai puțin în zonele reci |
| Investiție totală, casă 200 m², 2025–2026 | aprox. 80.000–130.000 lei | aprox. 35.000–65.000 lei |
| Lucrări în teren | foraje de 80–120 m sau colector orizontal | doar fundația unității exterioare |
| Spațiu necesar pe lot | câțiva m² pentru foraje, sute de m² pentru colector | 1–2 m² lângă casă |
| Zgomot exterior | practic zero | unitate exterioară cu ventilator, contează amplasarea |
| Avize | mai multe: foraj, eventual apele, studiu geotehnic | de regulă incluse în proiectul instalațiilor |
| Răcire vara | răcire pasivă aproape gratuită | răcire activă, cu consum de compresor |
| Durată de viață | pompa 15–20 ani, sondele 50 de ani și peste | 15–20 de ani pentru întregul sistem |
Eficiența într-o iarnă românească
Pompa geotermală ia căldură din sol, unde la 80–100 m adâncime temperatura rămâne în jur de 10–12°C tot anul. Pompa aer-apă ia căldura din aerul exterior, adică exact din sursa care se răcește atunci când ai cea mai mare nevoie de încălzire. La –5°C o pompă aer-apă bună încă are un randament decent. La –15°C, temperatura de calcul pentru București (zona climatică II), coeficientul de performanță scade vizibil. Unele aparate pornesc atunci rezistența electrică de rezervă.
Zona contează mult. Clujul este în zona III, cu temperatura de calcul în jur de –18°C. Brașovul și depresiunile intramontane sunt în zona IV, în jur de –21°C, cu ierni mai lungi și mai multe zile de ger. Acolo pompa aer-apă lucrează un număr mare de ore în regimul ei cel mai slab. Pompa geotermală, în schimb, are aproape același randament ca în Bărăgan.
Verdict: geotermala câștigă la eficiență peste tot, dar avantajul real crește odată cu zona climatică: e mic la București și consistent la Brașov.
Costul investiției și al forajului
O casă de 200 m² construită corect la nZEB are nevoie, de regulă, de o pompă de 8–12 kW. Puterea exactă o stabilește calculul de necesar termic al proiectantului de instalații, nu suprafața. Pentru o pompă geotermală de 10 kW se forează, orientativ, 160–220 m de sondă, împărțiți în două sau trei foraje. În 2025–2026, forajul cu sonda introdusă și injectată costă în România în jur de 150–300 lei pe metru liniar, în funcție de teren și de firmă. Asta înseamnă 25.000–60.000 de lei doar pentru sonde, înainte de pompa propriu-zisă.
Colectorul orizontal este mai ieftin, fiindcă nu necesită utilaj de foraj, doar săpătură la 1,2–1,5 m. Are însă nevoie de mult teren liber și randamentul lui e mai slab decât al sondelor verticale. Pompa aer-apă nu are această componentă deloc: costul ei este aparatul, boilerul și montajul.
Verdict: aer-apă câștigă clar, iar forajul singur poate costa cât o pompă aer-apă completă.
Spațiul pe teren și amplasarea
Pe loturile din jurul Bucureștiului sau din Florești, de multe ori de 400–600 m² cu casa retrasă la limitele permise de PUZ, spațiul liber e puțin. Sondele verticale ocupă puțin la suprafață. Trebuie totuși distanțate între ele, de obicei la cel puțin 6 m, și ținute la distanță de fundații și de limita proprietății. Forajele se fac ideal înainte de amenajarea curții, când utilajul încă are acces.
Colectorul orizontal cere în schimb o suprafață liberă de aproximativ 1,5–2 ori suprafața încălzită. Pe acel teren nu mai poți planta pomi, construi o piscină sau turna o terasă. La o casă parter de tipul casei moderne pe un nivel de 201 m², cu 3 dormitoare și garaj dublu, amprenta la sol e deja mare. Pentru colector ar trebui un teren de peste 1.000 m².
Planurile pe un singur nivel ocupă mai mult teren decât cele P+1 de aceeași suprafață, așa că la ele alegerea sistemului de încălzire trebuie făcută odată cu amplasarea casei pe lot:
Verdict: aer-apă se potrivește oricărui lot; geotermala verticală merge și pe teren mic, dar colectorul orizontal doar pe loturi mari.
Zgomotul și vecinii
Unitatea exterioară a unei pompe aer-apă are ventilator și compresor. Aparatele noi sunt mult mai silențioase decât cele de acum zece ani, dar pe un lot îngust, cu vecinul la câțiva metri, amplasarea contează. Regulile practice sunt simple. Nu o pune sub fereastra unui dormitor, nici a ta, nici a vecinului. Nu o închide într-un colț între doi pereți, unde sunetul se reflectă. Prevede scurgerea condensului de la dezghețare, ca să nu se formeze gheață pe alee. Verifică și dacă regulamentul local de urbanism sau PUZ-ul are prevederi despre echipamentele de pe fațade.
Pompa geotermală stă integral în casă, de obicei în camera tehnică, și nu se aude afară. Pentru o casă pe două niveluri, cum este casa contemporană P+1 de 214 m², cu 4 dormitoare, o cameră tehnică de 4–6 m² la parter rezolvă și pompa, și boilerul.
Verdict: geotermala câștigă, mai ales în cartierele noi cu loturi înguste.
Avizele pentru foraje
Aici e diferența de care se vorbește cel mai puțin. O pompă aer-apă intră de regulă simplu în proiectul de instalații al casei. Forajele pentru o pompă geotermală sunt lucrări în subsol și pot cere documentație suplimentară. Ce anume se cere variază de la o zonă la alta. Certificatul de urbanism emis de primărie îți spune ce avize sunt necesare. Uneori e nevoie de un studiu geotehnic sau hidrogeologic. În anumite zone se cere și un aviz de la Administrația Bazinală de Apă. Unde există surse de apă protejate, forajele pot fi restricționate.
Sistemele cu sonde închise sunt în general mai ușor de autorizat decât cele apă-apă, care extrag și reinjectează apă freatică. Pentru acestea din urmă e aproape sigur nevoie de reglementare de gospodărire a apelor. Cereți firmei de foraj să vă arate ce documente au obținut pentru lucrări similare în aceeași comună. Discutați apoi cu arhitectul înainte de depunerea pentru autorizația de construire.
Verdict: aer-apă câștigă, cu mai puține hârtii și mai puține surprize în calendarul șantierului.
Casa Verde și cerințele nZEB
Ambele sisteme ajută casa să îndeplinească cerințele nZEB. Acestea includ o cotă minimă de energie din surse regenerabile, verificată de auditorul energetic. Pompa de căldură, combinată cu panouri fotovoltaice, este cea mai comună cale de a ajunge acolo.
Programele AFM din familia Casa Verde au finanțat de-a lungul timpului fotovoltaicele și, în unele sesiuni, pompele de căldură. Sumele, condițiile și tipurile de echipamente diferă însă de la o ediție la alta. În unele sesiuni s-a cerut și ca locuința să fie finalizată și intabulată. Citiți ghidul sesiunii în curs înainte de a vă baza pe bani în bugetul de construcție. Când există un plafon fix pe beneficiar, acesta acoperă o parte mult mai mare din costul unei pompe aer-apă decât din cel al unei geotermale.
Verdict: egalitate la eligibilitate, dar în procente subvenția ajută mai mult la aer-apă.
Amortizarea: calculul pe care trebuie să-l faci
Să luăm o casă de 200 m², nZEB, cu încălzire în pardoseală și apă caldă, și curent la aproximativ 1,3–1,5 lei/kWh, cât se plătea în 2025–2026.
- Zona II (București, Ilfov): necesar anual în jur de 14.000 kWh termic. Cu aer-apă (SCOP aprox. 3,3) consumi cam 4.200 kWh electric. Cu geotermala (SCOP aprox. 4,5) consumi cam 3.100 kWh. Economia e de 1.500–1.700 lei pe an, deci 25–40 de ani pentru o diferență de investiție de 50.000 de lei.
- Zona IV (Brașov și împrejurimi): necesar în jur de 22.000 kWh termic. Cu aer-apă (SCOP aprox. 2,8) consumi cam 7.900 kWh, cu geotermala (SCOP aprox. 4,3) cam 5.100 kWh. Economia e de 3.600–4.200 lei pe an, deci 12–15 ani.
Cifrele sunt orientative și se schimbă cu izolația, ferestrele și obiceiurile familiei. Arată totuși tendința: cu cât casa e mai mare și iarna mai lungă, cu atât geotermala se apropie de o investiție rezonabilă. Adăugați și răcirea pasivă de vară, aproape gratuită, și faptul că sondele țin peste o generație.
Pentru casele mari și pentru zonele montane, iată câteva proiecte unde merită făcut calculul complet:
Verdict: geotermala se amortizează rezonabil doar la case mari, în zone reci.
Cine ce ar trebui să aleagă
- Casă de 150–200 m² lângă București sau în sudul țării: aer-apă, plus fotovoltaice. Pentru o casă parter compactă ca proiectul minimalist de 150 m², cu 3 dormitoare, geotermala practic nu se amortizează.
- Casă de peste 200 m² în zona III (Cluj și împrejurimi): faceți calculul pe cazul concret. La o casă ca casa în stil farmhouse de 241 m², pe două niveluri, cu 4 dormitoare, cu răcire vara, diferența poate ajunge în jur de 20 de ani.
- Casă de peste 200 m² în zona IV (Brașov, Valea Prahovei, depresiuni): geotermala cu sonde verticale merită investiția. Exemple sunt casa contemporană de 261 m², pe două niveluri, cu 4 dormitoare sau o casă montană mai mică precum cabana în stil chalet de 163 m², pe două niveluri, dacă e locuită permanent.
- Lot mic, vecini aproape, buget strâns: aer-apă, cu unitatea exterioară amplasată atent, sau geotermală verticală dacă bugetul permite și avizele sunt clare.
- Casă parter mare, de tipul casei moderne de 203 m², cu 3 dormitoare, pe un teren generos: colectorul orizontal poate fi o variantă mai ieftină de geotermală, dacă renunțați la acea parte din curte.
Oricare ar fi alegerea, decizia se ia în faza de proiect, nu după turnarea fundației. Cereți proiectantului de instalații calculul de necesar termic și o comparație de costuri pe cazul vostru. Verificați la primărie, prin certificatul de urbanism, ce avize cere forajul în comuna voastră.
