Cea mai scumpă protecție anti-radon este cea pe care n-ai pus-o când turnai placa. Radonul este un gaz radioactiv natural, fără culoare și fără miros, care rezultă din dezintegrarea uraniului din sol și din roci. Iese din pământ, intră în casă prin fisuri, rosturi și treceri de instalații și se acumulează în încăperile închise, mai ales la subsol și la parter. Expunerea îndelungată la concentrații ridicate este recunoscută ca a doua cauză de cancer pulmonar după fumat.
În România, valorile mai mari apar în special în zone din Transilvania, inclusiv în împrejurimile Clujului și în Bihor (unde au existat și exploatări de uraniu, de exemplu în zona Ștei – Băița), în Banat și în multe zone din arcul Carpaților, unde rocile granitice și vulcanice sunt mai bogate în uraniu. Asta nu înseamnă că o casă din Câmpia Română e automat ferită: concentrația poate diferi mult de la un teren la altul chiar pe aceeași stradă, în funcție de sol, de fisurile din rocă și de modul de construire.
Cadrul legal vine din directiva europeană privind radioprotecția, transpusă în legislația românească. Planul național de acțiune pentru radon, aprobat prin hotărâre de guvern în 2018, prevede cartarea zonelor cu potențial ridicat, informarea populației și măsuri pentru clădirile noi și existente. Nivelul de referință pentru locuințe este de 300 Bq/m³ ca medie anuală. Ce anume se cere concret pentru o casă nouă poate depinde de zonă și se poate schimba, așa că verificați la primărie, la direcția de sănătate publică sau la CNCAN, și discutați cu arhitectul încă din faza de certificat de urbanism.
Practic, ai două drumuri: protejezi casa de la fundație sau construiești normal și repari după ce un test arată o problemă. Iată cum se compară.
| Criteriu | Protecție din faza de construcție | Remediere după mutare |
|---|---|---|
| Cost estimativ (2026, casă cu amprentă de ~120 m²) | aprox. 5.000–15.000 RON pentru membrană, etanșări și conductă de ventilare sub placă | aprox. 15.000–60.000 RON sau mai mult, în funcție de cât trebuie desfăcut |
| Eficiență | Ridicată, mai ales cu ventilare sub placă pregătită | Variabilă; bună cu depresurizare, slabă doar cu sigilări |
| Casa cu subsol | Se tratează pereții și radierul înainte de umplutură | Pereții îngropați sunt greu sau imposibil de accesat |
| Deranj și finisaje | Practic zero, intră în fluxul de șantier | Spart pardoseli, trasee noi, praf, lucrări în casa locuită |
| Proiectare și autorizare | Se integrează în proiectul tehnic și în detaliile structurale | Uneori lucrări la structură, cu verificări suplimentare |
| Testare | Necesară după mutare, ca confirmare | Necesară înainte și după, pentru a vedea dacă a funcționat |
Costul: ieftin acum, scump mai târziu
La construcție, protecția anti-radon este o linie modestă în devizul unei case de câteva sute de mii de euro. O membrană anti-radon certificată (de regulă o folie de polietilenă de densitate ridicată sau o membrană bituminoasă cu rezistență dovedită la difuzia radonului), cu suprapuneri lipite și racorduri etanșe, costă în 2026 cam 30–70 RON/m² cu manopera. La aceasta se adaugă manșoanele de etanșare pentru țevi și cabluri și o conductă perforată sau un „bazin” de colectare sub placă, legat de un tub de evacuare care urcă prin casă până peste acoperiș. Totul poate rămâne sub 15.000 RON pentru o casă obișnuită.
După mutare, aceleași principii presupun spart pardoseala, carotări prin placă, trasee noi pentru tubulatură și refacerea finisajelor. Prețurile de mai sus sunt orientative; cereți oferte locale.
Verdict: protecția din construcție costă de obicei de câteva ori mai puțin decât remedierea și nu se poate „recupera” ulterior la același preț.
Eficiența: cât reduce efectiv radonul
Membrana singură oprește o mare parte din gaz, dar orice străpungere neetanșată devine o scurtătură. De aceea contează trei lucruri împreună: membrana continuă sub toată placa, trecerile de instalații (canalizare, apă, cabluri, împământare) etanșate cu manșoane dedicate și un strat drenant de pietriș sub placă, prin care să poată fi aspirat aerul. Dacă testul arată valori mari, pe tubul pregătit se montează un ventilator mic și sistemul devine activ, adică pune solul de sub casă în ușoară depresiune.
Remedierea ulterioară poate ajunge la rezultate bune doar dacă reușește să creeze aceeași depresiune sub placă. Simpla sigilare a fisurilor din interior ajută puțin și temporar.
Verdict: sistemul gândit de la început este mai eficient și mai previzibil; remedierea depinde mult de ce se poate face în casa existentă.
Casa cu subsol: unde diferența e cea mai mare
Subsolul este zona cu cea mai mare suprafață de contact cu solul și cea mai mică ventilare naturală, deci locul unde radonul se adună cel mai ușor. Mulți clienți din zona Clujului sau a Brașovului aleg totuși subsol pentru centrală, depozitare sau o cameră de hobby, mai ales pe terenuri în pantă. Într-un proiect ca această casă P+1 de 193 m² cu 4 dormitoare și subsol sau casa contemporană de 202 m² pe trei niveluri, cu 3 dormitoare, subsolul trebuie tratat ca o cuvă etanșă.
Concret: membrana anti-radon trece pe sub radier și urcă pe pereții îngropați, legată continuu cu hidroizolația, iar drenajul perimetral poate servi și la colectarea gazului. Toate acestea se fac înainte de umplutura din jurul fundației. După ce pământul a fost pus înapoi, pereții exteriori ai subsolului devin practic inaccesibili. La casele cu subsol amenajat, de tipul locuinței moderne de 222 m² cu 3 dormitoare pe trei niveluri, merită prevăzută și ventilare mecanică pe nivelul îngropat.
Verdict: pentru o casă cu subsol, protecția din construcție nu e o opțiune, ci singura soluție realistă.
Deranjul și impactul asupra finisajelor
Pe șantier, membrana se pune odată cu hidroizolația, iar tubul de evacuare trece prin același ghen ca alte instalații. Nimeni nu observă diferența. Într-o casă locuită, remedierea înseamnă mobilă mutată, gresie spartă, parchet refăcut și uneori un tub vizibil pe fațadă dacă nu există loc în interior. La o casă parter pe o suprafață mare, cum este casa tradițională de 314 m² cu 3 dormitoare și subsol, placa are o suprafață atât de mare încât orice intervenție ulterioară devine un mic șantier.
Verdict: construcția câștigă clar; remedierea afectează exact finisajele pe care ai dat cei mai mulți bani.
Proiectarea și autorizarea
În România, fundațiile și placa sunt dimensionate după P100, pentru seism, iar detaliile de armare și rosturile nu se modifică ușor după. Membrana și stratul drenant trebuie gândite împreună cu inginerul structurist, ca să nu creeze planuri de alunecare nedorite și să nu fie străpunse de mustățile de armătură. Când sunt incluse din proiectul tehnic depus pentru autorizația de construire, totul este coerent. Remedierile care ating structura pot cere verificări suplimentare.
Mai e un aspect: casele nZEB sunt foarte etanșe, deci aerul interior se schimbă mai puțin decât într-o casă veche. Ventilarea mecanică cu recuperare de căldură ajută la diluarea radonului, iar un sistem bine echilibrat nu pune casa în depresiune față de sol. Merită discutate împreună cu pompa de căldură și instalația fotovoltaică, dacă aplicați în programul Casa Verde.
Verdict: protecția anti-radon se integrează natural în proiect; ulterior, aceleași lucrări sunt mai complicate tehnic și administrativ.
Testarea după mutare
Oricare drum ai alege, singura dovadă reală este măsurătoarea. Cea mai sigură metodă este un detector pasiv lăsat cel puțin trei luni, ideal în sezonul rece, în dormitoare și în încăperile de la subsol sau parter. Un detector costă de regulă câteva sute de lei cu tot cu analiza în laborator. Dacă media depășește nivelul de referință, cu tubul deja montat activezi sistemul adăugând ventilatorul. Fără tub, de-abia atunci începe remedierea.
La casele mari, cu mai multe zone, ca casa în stil montan de 355 m² cu 5 dormitoare sau casa pe două niveluri de 413 m² cu 4 dormitoare, sunt utile mai mulți detectori, pentru că valorile pot diferi de la o aripă la alta.
Verdict: testarea este obligatorie în ambele variante, dar doar casa pregătită de la fundație are o soluție ieftină dacă rezultatul nu e bun.
Cine ce ar trebui să aleagă
- Construiești în Cluj, Bihor, Banat sau într-o zonă montană: protecție completă de la fundație, cu membrană, etanșări și tub de ventilare pregătit sub placă.
- Proiectul are subsol, oriunde în țară: membrană continuă pe radier și pe pereții îngropați, înainte de umplutură, plus ventilare pe nivelul subteran.
- Construiești în periurbanul Bucureștiului, pe teren fără risc cunoscut: măcar etanșarea trecerilor și tubul pasiv sub placă; costul e mic, iar testul îți spune dacă trebuie activat.
- Ai deja casa terminată: testează trei luni iarna; doar dacă valorile depășesc 300 Bq/m³ cere o soluție de depresurizare de la un specialist.
- Construiești o casă nZEB foarte etanșă: combină protecția de sub placă cu ventilarea mecanică echilibrată și verifică regulile actuale cu arhitectul și autoritățile locale.
