0,10g la Cluj, 0,20g la Brașov, 0,30g la București și 0,40g în zona Focșani. Acestea sunt accelerațiile de proiectare a terenului (ag) din codul seismic P100-1 în ediția aplicată în ultimii ani, iar pentru inginerul de structuri ele sunt punctul de plecare al oricărui calcul. Pentru cine își construiește o casă, întrebarea practică este alta: cât din bugetul de la roșu depinde de cifra asta? În jurul ei circulă destule mituri. Le luăm pe rând, pe exemplul unei case P+1 de aproximativ 150 m², din zidărie confinată cu planșee din beton armat.
Mitul 1: Un proiect de casă se construiește identic oriunde în țară
Fact: Arhitectura poate rămâne aceeași, structura însă nu. Pentru autorizația de construire, proiectul de rezistență se întocmește pentru amplasamentul concret: zona seismică, studiul geotehnic, adâncimea de îngheț, încărcarea din zăpadă și vânt. Un plan ca această casă P+1 de 150 m² cu 3 dormitoare poate fi construit și la Florești, și la Popești-Leordeni, dar inginerul va dimensiona altfel stâlpișorii, centurile și armăturile. Proiectul trebuie verificat de un verificator atestat pentru cerința de rezistență și stabilitate. Exact asta face casa sigură acolo unde o construiți.
Mitul 2: Zona seismică dublează prețul casei
Fact: Diferența există, dar este mult mai mică decât se crede. La o casă P+1 compactă, regulată, din zidărie confinată, diferența apare mai ales la oțel-beton, la puțin mai mult beton și la manopera pentru cofraje și armare. Tabelul de mai jos este o estimare orientativă pentru o casă de circa 150 m² utili pe teren bun, cu prețuri din 2025. Nu este un calcul și nu înlocuiește proiectul unui inginer.
| Localitate | ag (P100-1) | Oțel-beton, orientativ | Stâlpișori pe nivel, orientativ | Cost structură față de Cluj |
|---|---|---|---|---|
| Cluj-Napoca | 0,10g | 4–5 t | 14–18 | referință |
| Brașov | 0,20g | 5–6 t | 16–20 | +2–4% |
| București | 0,30g | 6–7,5 t | 18–24 | +5–9% |
| Focșani | 0,40g | 7–8,5 t | 20–26 | +7–12% |
Dacă în 2025 roșul unei astfel de case costa în multe oferte în jur de 1.500–2.200 lei/m², diferența dintre Cluj și Focșani înseamnă de regulă câteva zeci de mii de lei. Este o sumă de luat în calcul, dar nu o dublare. Raportată la costul casei la cheie, diferența coboară la câteva procente.
Mitul 3: La Cluj nu e nevoie de stâlpișori și centuri
Fact: Zidăria confinată are stâlpișori și centuri în orice zonă. Ce se schimbă este cantitatea. În zonele cu ag mare, stâlpișorii apar mai des: la colțuri, la intersecțiile pereților, la marginile golurilor mari și pe pereții lungi, la distanțe mai mici. Armarea lor crește și ea, de exemplu de la bare de 12 mm la bare de 14 mm, cu etrieri mai deși la capete. Secțiunea de 25×25 cm rămâne frecventă peste tot, dar la colțurile unei case lângă Focșani poate crește. Centurile de la fiecare planșeu rămân obligatorii. Diferă armarea lor și ancorarea în stâlpișori.
Mitul 4: Cu BCA nu ai voie să construiești în București sau în Vrancea
Fact: BCA se folosește curent și în zonele cu seismicitate ridicată, dar cu condiții. Normativul pentru zidărie (CR6) leagă numărul de niveluri și cantitatea minimă de pereți structurali de zona seismică și de tipul de element. Cu cât ag este mai mare, cu atât casa are nevoie de mai mulți pereți plini pe fiecare direcție, raportat la suprafața planșeului. Pentru o casă P+1 obișnuită, BCA de clasă potrivită, cu mortar corespunzător și confinare corectă, este de obicei o soluție acceptabilă și la București. Pentru clădiri mai înalte sau cu mulți pereți vitrați, inginerul poate cere cărămidă cu goluri verticale sau cadre din beton armat. Clasa blocurilor și limitele exacte se stabilesc la proiectare, nu pe șantier.
Mitul 5: În zona seismică placa trebuie să fie mult mai groasă
Fact: Grosimea planșeului depinde în primul rând de deschideri. Pentru camere obișnuite, de 4–5 m, o placă de 13–15 cm este frecventă la Cluj ca și la București. Seismul influențează mai ales armarea plăcii și legătura ei cu centurile, pentru ca planșeul să lucreze ca o șaibă rigidă. O placă îngroșată „din precauție” adaugă masă, iar forța seismică crește odată cu masa casei. În zonele cu ag mare, inginerii preferă de aceea șarpante ușoare din lemn și evită greutăți inutile la etaj, cum sunt pereții despărțitori grei sau șapele foarte groase.
Mitul 6: Fundația este scumpă din cauza cutremurului
Fact: La o casă P+1, costul fundației ține mai ales de teren și de adâncimea de îngheț, nu doar de zona seismică. Adâncimea de îngheț este în general mai mare la Brașov și la Cluj decât la București, deci tălpile pot coborî mai mult acolo unde seismul este mai mic. O argilă contractilă sau un umplutură veche în periferia Bucureștiului, ori un teren în pantă la Brașov, pot costa mai mult decât întreaga diferență seismică. Seismul se vede în armarea grinzilor de fundare și în continuitatea lor sub toți pereții structurali. Studiul geotehnic este obligatoriu și merită făcut înainte de a alege proiectul, nu după.
Mitul 7: Forma casei nu contează, contează doar materialul
Fact: Forma contează la fel de mult ca ag. O casă compactă, aproape dreptunghiulară, simetrică, cu pereții de la etaj așezați peste cei de la parter, se calculează simplu și consumă puțin oțel în plus în zonă seismică. Planurile în L sau în U, consolele mari, retragerile etajului și golurile mari din planșeu cer rosturi, grinzi suplimentare sau cadre. Un exemplu de volum compact este casa P+1 de 147 m² în stil tranzițional. La fel de compacte sunt casa de 152 m² cu 3 dormitoare și 3 băi și casa cottage de 133 m² pe două niveluri. Cu cât casa are mai multe niveluri pentru aceeași suprafață, cu atât crește forța la bază. Un proiect pe trei sau patru niveluri, ca această casă de 158 m² pe 4 niveluri, are logică pe un lot îngust. Lângă Focșani însă va avea nevoie de o structură mai solidă decât o casă P+1 cu aceeași suprafață.
Mitul 8: Ferestrele mari și open space-ul nu au legătură cu structura
Fact: Fiecare gol mare din fațadă scoate din calcul o bucată de perete care ar fi preluat forța seismică. La Cluj, un living deschis cu glisante pe toată latura sudică se rezolvă adesea cu câțiva stâlpișori în plus. La București sau Focșani, același parter poate cere cadre din beton armat sau pereți interiori suplimentari, adică alt sistem structural și alt buget. Casele contemporane precum casa modernă de 160 m² cu 3 dormitoare sau casa minimalistă de 153 m² pe 3 niveluri se pot construi fără probleme în zone seismice. Discutați însă cu inginerul, încă de la început, cât de mari pot fi vitrările fără să schimbe structura. Uneori o fereastră cu 40 cm mai îngustă sau un perete plin păstrat în centrul casei economisesc mai mult decât orice negociere cu constructorul.
Ce înseamnă asta pentru bugetul vostru
Zona seismică nu face o casă de neconstruit în București și nici gratuită la Cluj. Ea mută o parte din buget spre oțel, beton și manoperă, de obicei cu câteva procente din costul la roșu. Diferența rămâne mică dacă alegeți un volum compact, cu pereți suprapuși între niveluri, goluri moderate și acoperiș ușor. Ea crește repede la planurile neregulate, cu console și cu fațade complet vitrate.
Înainte să alegeți proiectul, aflați zona seismică a localității, cereți studiul geotehnic și verificați în certificatul de urbanism regimul de înălțime permis de PUG sau PUZ. Apoi cereți inginerului o estimare a cantității de oțel pentru planul preferat și pentru o variantă mai compactă. Diferența dintre cele două cifre vă spune mai mult despre cost decât orice hartă seismică. Normele se revizuiesc periodic, așa că valorile exacte trebuie confirmate pentru amplasamentul vostru, la data proiectării.
