Ora 17, sfârșit de iulie, într-un cartier nou de lângă Otopeni. Pe terasă termometrul arată 39 °C, iar în dormitoarele de la mansardă sunt 31 °C, deși casa are doar doi ani, zidărie de BCA și 15 cm de polistiren pe fațadă. Proprietarii au gândit încălzirea până la ultimul detaliu și au lăsat răcirea pe seama unui aparat de aer condiționat cumpărat „după ce ne mutăm”. Scenariul se repetă în multe case noi din jurul Bucureștiului, din Câmpia Română, din Oltenia și chiar din periferiile Clujului și ale Brașovului, unde valurile de căldură au devenit tot mai frecvente.
Vestea bună: o casă proiectată corect de la început rămâne răcoroasă cu costuri mici de exploatare. Mai jos sunt cele 7 decizii care contează, în ordinea în care merită luate.
1. Orientarea casei și streașina, înainte de orice aparat
Cea mai ieftină răcire este soarele care nu intră în casă. Pe un teren tipic de periferie, de 400–600 m², nu poți roti casa oricum, dar poți decide unde pui suprafețele mari vitrate. Ferestrele spre sud se umbresc ușor: o streașină sau o copertină de 0,8–1,2 m oprește soarele sus de vară și lasă să intre soarele jos de iarnă. Fațadele spre vest sunt cele mai problematice, pentru că soarele de după-amiază bate aproape orizontal și nicio streașină nu îl mai oprește.
Casele cu prispă sau cu terasă acoperită pe latura însorită au aici un avantaj real. Un exemplu bun este această casă parter de 232 m² cu 3 dormitoare și terasă acoperită, unde zona de zi stă la umbra acoperișului prelungit. Dacă vrei o casă pe două niveluri, proiectul de 329 m² cu 4 dormitoare și galerie adâncă pe fațadă arată cum o verandă generoasă protejează ferestrele de la parter.
2. Rulouri exterioare sau jaluzele exterioare, nu draperii
O jaluzea interioară sau o draperie oprește lumina, dar căldura a trecut deja prin geam și rămâne în cameră. Umbrirea exterioară oprește radiația înainte să ajungă la sticlă și poate reduce aportul solar printr-o fereastră cu peste trei sferturi. Ai, în principiu, două variante: rulourile exterioare din aluminiu cu spumă poliuretanică, foarte răspândite în România, și jaluzelele exterioare cu lamele orientabile (raffstore), care umbresc și lasă totuși lumină naturală în casă.
Orientativ, în 2025, un rulou exterior din aluminiu pentru o fereastră obișnuită costa montat aproximativ 800–1.500 lei, iar cu motor și comandă centralizată mai mult. Jaluzelele exterioare sunt sensibil mai scumpe, adesea de două–trei ori. Contează să prevezi caseta de rulou încă din proiect, integrată în zidărie sau sub termosistem, ca să nu creezi o punte termică și să nu strici fațada ulterior. Spre vest și pe ușile glisante mari, umbrirea exterioară motorizată este practic obligatorie.
3. Mansarda din casele P+M: cel mai fierbinte loc din casă
Casele P+M sunt populare pentru că sunt mai ieftine pe metru pătrat decât un P+1 și se încadrează ușor în regulile de POT și CUT din PUG sau PUZ. Dar dormitoarele de sub acoperiș se încălzesc puternic vara: învelitoarea de țiglă sau tablă ajunge la 60–70 °C, iar o termoizolație subțire nu ține căldura afară. Pentru o mansardă locuibilă, discută cu arhitectul o izolație de 25–30 cm între și sub căpriori, cu un material cu densitate mai mare (vată bazaltică sau fibră de lemn), care întârzie trecerea căldurii, plus o ventilare corectă între învelitoare și folie.
Ferestrele de mansardă sunt al doilea punct slab: o fereastră înclinată primește mult mai mult soare decât una verticală, așa că rulourile exterioare pentru ele nu sunt un moft. Pentru cine preferă o mansardă mai ușor de controlat, un volum compact ca această casă de 167 m² cu 4 dormitoare, în stil chalet se pretează la o mansardă cu puține ferestre de acoperiș și lucarne verticale, mai ușor de umbrit.
4. Aerul condiționat split: simplu, eficient, dar nu pentru oricare cameră
Aparatul split rămâne soluția cea mai ieftină la investiție. În 2025, un aparat de 12.000 BTU (aproximativ 3,5 kW) dintr-o clasă bună de eficiență costa montat în jur de 2.500–4.500 lei. Un sistem multisplit, cu o unitate exterioară și mai multe interioare, reduce numărul de aparate de pe fațadă, ceea ce contează și la recepție, și pentru vecini.
La costuri de funcționare, un split modern consumă aproximativ 0,6–1 kWh pe oră de funcționare la încărcare medie. Cu un preț al energiei care, după eliminarea plafonării în 2025, se situa pentru mulți clienți casnici în jurul a 1,2–1,5 lei/kWh, o zi caniculară cu 8 ore de funcționare înseamnă cam 6–12 lei pe aparat. O casă cu trei–patru aparate poate ajunge astfel la câteva sute de lei pe lună în iulie și august. Prevede din proiect traseele de țeavă și de condens, ca să nu ai tuburi aparente pe fațadă.
5. Pompa de căldură aer-apă cu ventiloconvectoare
Dacă oricum alegi o pompă de căldură aer-apă pentru încălzire, și cerințele nZEB pentru casele noi împing în această direcție, merită să o folosești și vara. Majoritatea pompelor reversibile pot produce apă rece de 7–12 °C, care se trimite la ventiloconvectoare montate pe perete sau în tavanul fals. Ventiloconvectoarele răcesc rapid, usucă aerul și elimină condensul printr-un racord, exact ca un split.
Investiția este mai mare: o pompă de căldură de 8–12 kW, montată, ajungea în 2025 la circa 35.000–70.000 lei, în funcție de marcă și de instalație, iar fiecare ventiloconvector adaugă câteva mii de lei. Avantajul este un singur sistem pentru încălzire, răcire și apă caldă, cu o singură unitate exterioară. Pentru o casă modernă pe trei niveluri, cum este acest proiect contemporan de 281 m² cu 4 dormitoare, ventiloconvectoarele sunt cea mai sigură soluție pentru etajul expus la soare.
6. Răcirea prin pardoseală: confortabilă, dar cu limite clare
Răcirea prin aceeași pardoseală care încălzește iarna pare soluția ideală: fără curent de aer, fără zgomot, fără aparate pe pereți. Limita este punctul de rouă. Când afară sunt 35 °C și aerul e umed, dacă apa din țevi coboară prea mult, pe pardoseală apare condens. De aceea apa trebuie ținută de regulă la 18–20 °C, iar sistemul are nevoie de senzori de umiditate care opresc sau ajustează răcirea.
Cu apă atât de „caldă”, puterea de răcire a pardoselii este modestă, de ordinul a 20–40 W/m², ceea ce ajunge pentru a tăia vârfurile de căldură, dar nu pentru a răci o cameră cu vitraj mare spre vest. În plus, pardoseala răcește lent și nu usucă aerul. Soluția practică este combinația: pardoseală pentru răcirea de bază și un ventiloconvector sau un dezumidificator în zonele cele mai încărcate. Funcționează bine în casele parter cu planuri simple, cum este această casă parter de 179 m² cu 2 dormitoare, în stil scandinav-contemporan.
7. Panourile fotovoltaice: soarele care încălzește casa plătește și răcirea
Vara, nevoia de răcire și producția panourilor coincid aproape perfect: cele mai fierbinți ore sunt și cele cu cea mai multă energie solară. Un sistem de 5 kWp în sudul României produce, orientativ, 600–800 kWh într-o lună de vară, adică mai mult decât consumă de obicei răcirea unei case bine umbrite. Ca prosumator, surplusul ajunge în rețea și se compensează pe factură, după regulile în vigoare la momentul racordării.
În 2025, un sistem de 5 kWp montat costa în general 20.000–30.000 lei, fără baterie. Programul Casa Verde Fotovoltaice, administrat de AFM, a finanțat în edițiile anterioare o parte din această sumă, iar pentru pompe de căldură au existat sesiuni separate; condițiile și sumele se schimbă de la an la an, așa că verifică ghidul în vigoare pe site-ul AFM. Pentru acoperiș, cere arhitectului o pantă și o orientare care lasă loc panourilor spre sud, sud-est sau sud-vest. Un acoperiș simplu, în două ape, ca la această casă de 194 m² cu 3 dormitoare pe două niveluri, este mult mai ușor de echipat decât unul cu multe lucarne și coame.
Concluzie: răcirea se decide în faza de proiect
Ordinea corectă este întotdeauna aceeași: mai întâi oprești soarele cu orientare, streașină și rulouri exterioare, apoi izolezi bine acoperișul, mai ales la P+M, și abia după aceea alegi sistemul de răcire. Un split este ieftin și rapid, o pompă de căldură aer-apă cu ventiloconvectoare face casa confortabilă tot anul, iar pardoseala răcește plăcut doar dacă respecți limitele de condens. Panourile fotovoltaice transformă apoi soarele de vară dintr-o problemă într-o sursă de energie. Discută toate aceste opțiuni cu arhitectul și cu proiectantul de instalații înainte de certificatul de urbanism și de autorizația de construire, pentru că rulourile, traseele de țevi și acoperișul pentru panouri sunt mult mai ieftine pe hârtie decât pe șantier.
