Între 3.000 și 6.000 de lei pe an: cam atât costă în 2025–2026 încălzirea și apa caldă pentru o casă nouă, bine izolată, de 150 m². Diferența dintre capetele intervalului nu vine doar din combustibil. Contează orașul, forma casei și dacă pe acoperiș aveți panouri fotovoltaice. Mai jos parcurgem calculul în opt pași, în ordinea în care îl faceți în realitate, de la proiect până la prima iarnă în casă.
Calculul pornește de la câteva ipoteze. Vorbim despre o casă din cărămidă sau BCA cu structură din beton armat, cu 15–20 cm de termoizolație, ferestre tripan și ventilație controlată, adică aproape de cerințele nZEB. Patru persoane locuiesc în ea. Prețurile sunt orientative, pentru 2025–2026. Verificați-le înainte de a semna orice ofertă.
Pasul 1: Aflați de câtă căldură are nevoie casa
Nu alegeți sistemul după ce are vecinul. Cereți proiectantului de instalații sau unui auditor energetic calculul necesarului de căldură. Oricum aveți nevoie de el pentru documentația de autorizare și pentru certificatul de performanță energetică. Pentru o casă de 150 m² bine izolată, ordinele de mărime arată cam așa:
- București (zona climatică II): circa 6.500–7.000 kWh pe an pentru încălzire, plus aproximativ 2.500–3.000 kWh pentru apa caldă. Total: în jur de 9.500 kWh.
- Cluj (zona III): în jur de 11.000 kWh pe an.
- Brașov (zona IV, ierni mai lungi și mai reci): în jur de 13.500 kWh pe an.
Durată: 1–3 săptămâni, în paralel cu proiectul tehnic. Cost: de obicei este inclus în proiectul de instalații. Separat, un calcul sau un audit energetic costă câteva mii de lei.
Pasul 2: Alegeți un plan compact, pentru că reduce factura la orice sistem
Căldura se pierde prin anvelopă: pereți, acoperiș, placa pe sol, ferestre. La aceeași suprafață utilă, o casă P+1 compactă are mult mai puțin acoperiș și placă decât un parter întins. Ieșindurile, retragerile și colțurile în plus adaugă punți termice. Diferența la necesarul de căldură poate ajunge la 10–20%, adică câteva sute de lei pe an, an de an, indiferent ce centrală montați.
Un exemplu este casa modernă pe două niveluri de 145 m², cu 3 dormitoare și 2 băi, cu volum simplu și acoperiș în două ape. Pe aceeași idee merg planul de 149 m² pe două niveluri și varianta mai compactă, de 139 m², utilă dacă terenul din jurul Clujului sau Brașovului este îngust. Pentru o familie mai mare, casa de 136 m² cu 4 dormitoare pe două niveluri arată că nu aveți nevoie de suprafață mare ca să aveți camere multe.
Dacă vreți totuși o casă pe un singur nivel, alegeți una cu formă cât mai dreptunghiulară. Parterul de 150 m² cu 3 dormitoare și 2 băi și casa bungalow tradițională de 138 m² sunt exemple bune. Acolo izolați generos placa și planșeul spre pod, pe unde se pierde cea mai mare parte din căldură.
Durată: se decide în faza de concept, înainte de certificatul de urbanism. Cost: zero în plus. De multe ori o formă simplă scade chiar și costul la roșu.
Pasul 3: Verificați ce utilități are terenul
Certificatul de urbanism vă spune ce avize trebuie să obțineți. Pe mulți dintre terenurile din Ilfov, din jurul Clujului sau din comunele de lângă Brașov nu există încă rețea de gaz pe stradă. În acest caz centrala pe gaz iese din discuție sau devine scumpă. Întrebați distribuitorul cât costă și cât durează branșamentul. În 2025, pentru o distanță obișnuită, costul pornea de la câteva mii de lei, iar termenul era de 2–6 luni.
Pentru pompa de căldură verificați puterea electrică aprobată. Un racord trifazic de 10–15 kW este de obicei suficient pentru pompă, plită și restul consumului casei. Dacă cereți mai mult de la început, evitați o modificare costisitoare mai târziu.
Pasul 4: Calculați factura anuală pentru fiecare sistem
Pentru calcul am folosit aceste prețuri:
- gaz: 0,30–0,40 lei/kWh, cu tot cu taxe;
- energie electrică: 1,2–1,4 lei/kWh, nivelul de după eliminarea plafonării din vara lui 2025;
- peleți: 1.300–1.700 lei/tonă;
- lemne de foc uscate: 0,25–0,35 lei/kWh.
Randamentele luate în calcul sunt:
- centrală în condensare: circa 95%;
- cazan pe peleți: circa 88%;
- sobă sau cazan pe lemne: 70–80%;
- pompă aer-apă: coeficient sezonier SCOP de circa 3,5 la București, 3,2 la Cluj și 2,9 la Brașov.
| Sistem (încălzire + apă caldă) | București | Cluj | Brașov |
|---|---|---|---|
| Centrală pe gaz în condensare | 3.200–4.000 lei | 3.700–4.600 lei | 4.500–5.700 lei |
| Pompă de căldură aer-apă | 3.000–3.800 lei | 3.800–4.800 lei | 5.200–6.500 lei |
| Pompă de căldură + fotovoltaice 5–6 kWp | 1.300–2.000 lei | 1.900–2.800 lei | 3.000–4.000 lei |
| Cazan pe peleți | 3.200–3.800 lei | 3.700–4.400 lei | 4.500–5.400 lei |
| Sobă / cazan pe lemne | 3.000–3.800 lei | 3.500–4.400 lei | 4.200–5.300 lei |
Fără panouri, sistemele ajung la sume apropiate. La prețurile din 2025–2026, gazul rămâne competitiv. Pompa de căldură câștigă clar abia când o alimentați cu energie produsă de casă. La Brașov, unde iarna este rece, alegeți un model care lucrează eficient la temperaturi negative.
La lemne există și un cost care nu apare în tabel: munca. Trebuie să cumpărați lemnele, să le depozitați, să încărcați focul și să curățați cenușa. Vara, apa caldă se face cu un boiler electric.
Pasul 5: Puneți panourile fotovoltaice în calcul
Un sistem de 5–6 kWp produce pe an circa 6.000–7.500 kWh. Producția este mai mare la București și ceva mai mică la Brașov. Problema este că produce cel mai mult vara, iar pompa consumă cel mai mult iarna. Ca prosumator, compensați o parte din surplusul de vară cu consumul din iarnă. Regulile de compensare și facturare s-au modificat de mai multe ori în ultimii ani, așa că verificați condițiile actuale cu furnizorul.
Realist, panourile reduc factura pompei cu 40–60%. Pe lângă asta, acoperă și consumul obișnuit al casei: frigider, iluminat, aer condiționat vara. Cost: 22.000–32.000 lei montat, în 2025–2026. Durată: 1–2 zile pentru montaj, plus câteva săptămâni sau luni pentru avizele de prosumator.
Pasul 6: Comparați costul de achiziție
Prețurile de mai jos sunt pentru echipamente montate, fără încălzirea în pardoseală sau caloriferele, care costă la fel pentru toate sistemele pe apă:
- Centrală pe gaz în condensare de 24 kW, cu coș: 8.000–12.000 lei, plus branșamentul și proiectul de gaze.
- Pompă de căldură aer-apă de 8–10 kW, cu boiler pentru apă caldă: 30.000–55.000 lei.
- Cazan pe peleți cu alimentare automată și siloz: 20.000–35.000 lei. Aveți nevoie și de o cameră tehnică și de coș de fum.
- Sobă cu serpentină sau cazan pe lemne cu gazeificare și puffer: 10.000–20.000 lei, plus coșul de fum, de circa 4.000–8.000 lei.
Pasul 7: Faceți socoteala pe 10 ani
Exemplul de mai jos este pentru Cluj, cu valori de mijloc:
| Sistem | Investiție | Exploatare 10 ani | Total |
|---|---|---|---|
| Gaz (cu branșament) | ~14.000 lei | ~41.000 lei | ~55.000 lei |
| Pompă de căldură | ~42.000 lei | ~43.000 lei | ~85.000 lei |
| Pompă + fotovoltaice | ~69.000 lei | ~23.000 lei | ~92.000 lei |
| Peleți | ~33.000 lei | ~40.000 lei | ~73.000 lei |
| Lemne | ~19.000 lei | ~40.000 lei | ~59.000 lei |
Varianta cu panouri pare cea mai scumpă, dar tabelul arată doar încălzirea. Panourile acoperă și consumul obișnuit al casei, de aproximativ 2.500–3.000 kWh pe an. Asta înseamnă încă 3.000–4.000 lei economisiți anual, adică 30.000–40.000 lei în 10 ani. Cu această economie, totalul scade la circa 52.000–62.000 lei, la nivelul gazului.
După anul 10 contează și alte lucruri. Pompa nu depinde de prețul gazului, care a fost plafonat și poate crește. Dacă primiți o finanțare, investiția scade și ea.
Concluzia este simplă. Dacă aveți gaz pe stradă și buget limitat, centrala în condensare este cea mai ieftină pe 10 ani. Dacă nu aveți gaz sau vă gândiți pe 20 de ani, pompa cu fotovoltaice este alegerea mai sigură.
Pasul 8: Verificați nZEB și finanțările înainte de autorizație
Casele noi trebuie să respecte cerințele nZEB. Pe lângă consumul redus, acestea cer ca o parte din energie să provină din surse regenerabile. Pragul vehiculat este de cel puțin 30%, dar confirmați-l cu proiectantul. O centrală pe gaz folosită singură trece greu de această cerință fără panouri fotovoltaice sau solare termice.
Programul Casa Verde al AFM a finanțat, în edițiile trecute, pompe de căldură și sisteme fotovoltaice. Sumele, condițiile și calendarul se schimbă de la o ediție la alta. Urmăriți anunțurile oficiale și nu cumpărați echipamentul înainte de a afla dacă achiziția trebuie făcută după înscriere.
Durată: sistemul ales intră în proiectul pentru autorizația de construire, iar înscrierea în program durează de la câteva săptămâni la câteva luni.
Calendarul pe scurt
| Etapă | Când | Durată orientativă |
|---|---|---|
| Alegerea planului compact | Înainte de certificatul de urbanism | 2–6 săptămâni |
| Calculul necesarului de căldură | În faza de proiect tehnic | 1–3 săptămâni |
| Verificarea gazului și a puterii electrice | Odată cu avizele din certificatul de urbanism | 1–3 luni |
| Alegerea sistemului și calculul pe 10 ani | Înainte de depunerea pentru autorizație | 1–2 săptămâni |
| Înscrierea în programele de finanțare | Când se deschide sesiunea | Câteva săptămâni sau luni |
| Branșament gaz sau mărirea puterii electrice | În timpul construcției la roșu | 2–6 luni |
| Montajul instalației și al panourilor | După închiderea casei | 1–3 săptămâni |
| Punerea în funcțiune și reglajul | Înainte de prima iarnă | 1–2 zile, plus ajustări în primul sezon |
