Între 750 și 1.850 de lei pe lună. Cam acesta este, în 2026, intervalul realist al cheltuielilor curente pentru o casă nouă, construită după cerințele nZEB, cu pompă de căldură, pentru o familie de patru persoane. Diferența dintre capătul de jos și cel de sus ține mai puțin de noroc și mai mult de o decizie luată încă de la alegerea proiectului: câți metri pătrați încălzești, asiguri și plătești la primărie.
Familiile care vin de la bloc știu „întreținerea” ca pe o singură sumă pe o foaie lipită la avizier. La casă, aceeași sumă se sparge în facturi separate, unele lunare, altele anuale, iar câteva apar doar când se strică ceva. Mai jos sunt cele mai răspândite mituri despre aceste costuri și ce se întâmplă de fapt. Cifrele sunt estimări pentru 2026 și variază mult de la o localitate la alta, așa că verifică tarifele locale înainte să-ți închizi bugetul.
Mitul 1: „O casă nZEB nu mai are facturi la energie”
Fact: o casă nZEB consumă puțin, nu zero. Izolația groasă, ferestrele performante, etanșeitatea la aer și pompa de căldură reduc mult necesarul de încălzire, dar rămân apa caldă menajeră, ventilația cu recuperare de căldură, gătitul, electrocasnicele și, din ce în ce mai des, aerul condiționat vara. Pentru o casă parter de circa 90 m², un consum total de 4.500–6.000 kWh pe an este un punct de plecare rezonabil. La prețurile de după eliminarea plafonării, adică în jur de 1,2–1,4 lei/kWh cu toate taxele incluse, asta înseamnă aproximativ 480–650 de lei pe lună, ca medie anuală. Iarna factura e mai mare, primăvara și toamna mult mai mică. Un exemplu de astfel de casă compactă este o casă parter modernă de 93 m² cu 3 dormitoare, cu o formă simplă care pierde puțină căldură prin anvelopă.
Mitul 2: „Cu panouri fotovoltaice, factura dispare”
Fact: un sistem fotovoltaic de 5–6 kW poate acoperi o parte importantă din consumul anual, dar producția este concentrată vara, iar pompa de căldură lucrează cel mai mult în decembrie și ianuarie. Ca prosumator compensezi o parte din energia injectată în rețea, însă regulile de compensare s-au schimbat de mai multe ori în ultimii ani, așa că verifică regimul actual la furnizor înainte să calculezi amortizarea. Finanțările prin programul Casa Verde, derulat de AFM, pentru fotovoltaice și pompe de căldură au avut sume și calendare diferite de la o ediție la alta; urmărește anunțurile oficiale și nu include subvenția în buget până nu ai contractul semnat. Realist, panourile pot reduce costul anual cu energia cu o treime până la jumătate, nu îl pot anula.
Mitul 3: „Apa și gunoiul costă la fel ca la bloc”
Fact: în casă consumi cam la fel, dar curtea schimbă socoteala. Udatul gazonului și al grădinii poate dubla consumul în iulie și august. În marile orașe, apa și canalizarea costă împreună aproximativ 8–12 lei/m³, deci o familie de patru plătește în medie 100–170 de lei pe lună, mai mult vara. În multe comune din jurul Bucureștiului, Clujului sau Brașovului nu există încă rețea de canalizare. Atunci ai un bazin vidanjabil sau o mică stație de epurare. Vidanjarea costă de regulă 300–600 de lei pe cursă, iar un bazin subdimensionat se golește des, ceea ce poate adăuga ușor 150–300 de lei pe lună. Pentru gunoi, multe primării percep o taxă pe persoană, în general între 10 și 25 de lei pe lună de membru al familiei, în funcție de contractul cu operatorul local.
Mitul 4: „Impozitul pe casă este simbolic”
Fact: pentru locuințele noi, impozitul pe clădire se calculează pe baza valorii impozabile, care crește direct cu suprafața construită desfășurată, iar la el se adaugă impozitul pe teren, care depinde de rangul localității și de zona din PUG. De la 1 ianuarie 2026 multe primării au aplicat creșteri semnificative ale impozitelor locale. Orientativ, pentru o casă de 90 m² poți plăti în jur de 500–1.200 de lei pe an, iar pentru una de 180 m² aproximativ 1.000–2.500 de lei pe an, teren inclus. Cifrele exacte le afli doar de la direcția de taxe și impozite locale a primăriei, după ce declari construcția. Merită să ceri o estimare încă de la faza de certificat de urbanism.
Mitul 5: „Asigurarea PAD e o formalitate pe care o pot amâna”
Fact: asigurarea obligatorie împotriva cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren (PAD) este cerută de lege pentru orice locuință, iar lipsa ei poate fi sancționată cu amendă. Pentru o casă de tip A, adică din beton armat, cărămidă sau BCA cu cadre, prima a fost multă vreme în jur de 20 de euro pe an, adică aproximativ 100 de lei, pentru o sumă asigurată de 20.000 de euro; tariful poate fi actualizat, așa că verifică-l la PAID sau la asigurător. Problema este că 20.000 de euro nu acoperă nici pe departe reconstrucția unei case noi într-o zonă cu seismicitate ridicată, cum este cea influențată de Vrancea. De aceea, o poliță facultativă de locuință, care costă de obicei 300–1.100 de lei pe an în funcție de suprafață și de sumă asigurată, este o cheltuială pe care merită s-o incluzi din prima.
Mitul 6: „Pompa de căldură nu are nevoie de întreținere”
Fact: o pompă de căldură aer-apă are nevoie de o revizie anuală: verificarea circuitului frigorific, a presiunii, curățarea unității exterioare și a filtrelor. Costă de regulă 400–800 de lei. Ventilația cu recuperare de căldură, aproape nelipsită la casele nZEB, cere schimbarea filtrelor de una-două ori pe an, cam 200–400 de lei. Boilerul de apă caldă are un anod de magneziu care trebuie verificat și înlocuit periodic, mai ales unde apa este dură. Dacă păstrezi și o centrală pe gaz, instalația are verificări periodice obligatorii, la intervalele din reglementări. Pune deoparte 50–135 de lei pe lună pentru aceste lucruri și nu vei avea surprize. Garanția extinsă a echipamentelor este de multe ori condiționată de reviziile făcute la timp.
Mitul 7: „O casă de două ori mai mare costă doar puțin mai mult de întreținut”
Fact: aproape fiecare cheltuială de mai sus crește cu suprafața. Energia, impozitul, asigurarea facultativă și o parte din întreținere scalează cu metrii pătrați; doar PAD-ul și gunoiul rămân aproape la fel. Tabelul de mai jos compară o casă parter de 90 m² cu o casă P+1 de 180 m², ambele nZEB, cu pompă de căldură, fără fotovoltaice, pentru o familie de patru persoane, cu valori medii lunare estimate pentru 2026.
| Cheltuială | Parter, 90 m² | P+1, 180 m² |
|---|---|---|
| Energie electrică (încălzire, apă caldă, consum casnic) | 480–650 lei | 800–1.100 lei |
| Apă și canalizare | 100–170 lei | 130–220 lei |
| Gunoi | 40–90 lei | 40–90 lei |
| Impozit pe clădire și teren | 40–100 lei | 85–210 lei |
| PAD | circa 10 lei | circa 10 lei |
| Asigurare facultativă | 25–50 lei | 40–90 lei |
| Service pompă, ventilație, boiler | 50–85 lei | 75–135 lei |
| Total lunar | circa 750–1.150 lei | circa 1.200–1.850 lei |
| Total anual | circa 9.000–14.000 lei | circa 14.500–22.000 lei |
Diferența de 5.000–8.000 de lei pe an se repetă timp de zeci de ani. Dacă familia are nevoie de patru dormitoare, un proiect bine compartimentat precum casa P+1 de 201 m² cu 4 dormitoare și subsol sau casa clasică pe două niveluri de 215 m² justifică suprafața. Dacă însă trei dormitoare sunt suficiente, casa compactă pe două niveluri de 95 m² oferă același număr de camere pe o amprentă mică la sol, potrivită pentru loturile înguste din periurban.
Mitul 8: „Casa parter este mereu cea mai ieftină la întreținere”
Fact: la aceeași suprafață, o casă parter are mai mult acoperiș și mai multă placă pe sol decât una P+1, deci mai multă anvelopă prin care se pierde căldură. Diferența se reduce mult la o casă bine izolată, dar nu dispare. Avantajul real al parterului este altul: de obicei îl alegi mai mic. O casă parter de 138 m² cu 3 dormitoare și garaj sau varianta de 163 m² cu 1,5 băi rămân sub costurile unei case de 180 m², în timp ce o casă parter de 187 m² în stil farmhouse ajunge practic la același buget lunar ca o P+1 de aceeași mărime. Contează metrii pătrați, nu numărul de niveluri.
Concluzie
Costurile lunare ale unei case nu sunt o surpriză decât dacă nu le calculezi înainte. Pornește de la suprafața de care ai nevoie cu adevărat, cere primăriei o estimare a impozitului, întreabă operatorul local de apă dacă zona are canalizare și verifică la furnizor regulile actuale pentru prosumatori. Cu un proiect dimensionat corect și cu un arhitect care urmărește cerințele nZEB și P100 de la început, o casă nouă poate costa lunar cam cât o întreținere de bloc la un apartament mare, cu curte și liniște în plus.
