Șapte kilowați păreau mult pentru o casă acum zece ani. Astăzi, o casă nZEB cu pompă de căldură, plită cu inducție și o mașină electrică în garaj poate depăși ușor această valoare într-o seară de ianuarie. De aceea, întrebarea „monofazic sau trifazic?” trebuie pusă înainte de a cere avizul tehnic de racordare, nu după ce te-ai mutat. Mai jos găsești răspunsurile la întrebările pe care le pun cel mai des cei care construiesc în jurul Bucureștiului, Clujului sau Brașovului.
Câtă putere aprobată îi trebuie unei case noi?
Pentru o casă de 120–200 m² încălzită cu pompă de căldură, o putere aprobată de 10–15 kW acoperă de obicei nevoile, iar cu wallbox ajungi realist la 15–22 kW. Fără pompă de căldură și fără mașină electrică, o casă cu centrală pe gaz se descurcă adesea cu 6–9 kW monofazic.
Cifra exactă rezultă din calculul făcut de proiectantul de instalații electrice, care pornește de la lista consumatorilor și aplică un coeficient de simultaneitate. O casă compactă pe parter, ca acest bungalow de 129 m² cu 3 dormitoare, are alt profil decât o casă P+1 cu două băi, saună și garaj dublu.
Ce este puterea aprobată și cum se estimează?
Puterea aprobată este puterea maximă simultană, în kW, pe care operatorul de distribuție îți permite s-o absorbi din rețea și pe care ți-o trece în ATR și în contract. Nu este suma tuturor aparatelor, ci vârful realist de consum.
Un calcul orientativ arată așa: aduni puterea instalată a consumatorilor mari (pompă de căldură, rezistență electrică de rezervă, plită, cuptor, boiler, wallbox), apoi adaugi iluminatul și prizele. Peste rezultat se aplică un coeficient de simultaneitate, de regulă între 0,5 și 0,7 la o locuință, pentru că nu le vei porni pe toate în același minut. Ca reper fizic: monofazic, la 230 V, o siguranță de 40 A înseamnă circa 9 kW, iar una de 50 A circa 11 kW; trifazic, 3×25 A înseamnă circa 17 kW, iar 3×32 A circa 22 kW.
Cât consumă o pompă de căldură aer-apă?
O pompă de căldură pentru o casă nouă, bine izolată, absoarbe de obicei 2–4 kW electric la vârf, dar rezistența electrică de rezervă poate adăuga încă 3–9 kW.
Rezistența aceasta e cea care strică socotelile: pornește în zilele cele mai reci, exact când gătești și ai nevoie de apă caldă. Multe modele de 8–12 kW termic, potrivite pentru case de 150–250 m², au rezistențe de 6 sau 9 kW, adesea trifazice. Întreabă proiectantul de instalații termice ce putere are rezerva și dacă poate fi limitată sau împărțită pe trepte.
Plita cu inducție chiar cere atât de mult?
O plită cu inducție cu patru zone are nominal 7–7,4 kW, dar majoritatea modelelor pot fi limitate din meniu la 3,5–4,6 kW, ceea ce ajunge pentru gătitul obișnuit.
Adăugând cuptorul electric (2,5–3,5 kW) și mașina de spălat vase, bucătăria singură poate trage 6–10 kW în orele de vârf. Pe trifazic, plita se conectează de regulă pe două faze și sarcina se distribuie mai echilibrat.
Când merită branșamentul trifazic?
Trifazicul merită când ai cel puțin doi dintre acești consumatori: pompă de căldură cu rezistență de rezervă, wallbox, plită cu inducție și sistem fotovoltaic de peste câțiva kW.
Avantajul real nu e doar puterea mai mare, ci repartizarea pe trei faze: siguranțele sunt mai mici pe fiecare fază, cablurile mai subțiri, iar pompele de căldură și wallboxurile trifazice funcționează mai liniștit. Pentru o casă pe parter cu garaj dublu, ca acest proiect de 188 m² cu 4 dormitoare sau casa tradițională de 161 m² cu 3 dormitoare, trifazicul e alegerea firească dacă vrei pompă de căldură și o mașină electrică.
Pot încărca mașina electrică pe monofazic?
Da, dar încet: un wallbox monofazic dă cel mult circa 7,4 kW, în timp ce unul trifazic dă 11 kW sau 22 kW.
Pentru rulajul zilnic de 40–60 km, o încărcare peste noapte la 3,7–7,4 kW e suficientă. Problema apare la puterea aprobată: un wallbox de 7,4 kW pe o instalație monofazică de 9 kW nu lasă loc pentru pompa de căldură. Pe trifazic, chiar setat la 11 kW, wallboxul consumă doar 16 A pe fază, iar restul casei respiră.
Panourile fotovoltaice influențează alegerea?
Da: un sistem de prosumator de peste câțiva kW se face aproape întotdeauna cu invertor trifazic, iar invertorul monofazic e acceptat de operatorii de distribuție doar până la o putere limitată.
Pragul diferă de la un operator la altul și se mai schimbă, așa că verifică-l înainte de a cumpăra invertorul. Dacă ai aplicat sau vrei să aplici la programul Casa Verde Fotovoltaice, condițiile tehnice din ghidul sesiunii respective contează și ele. Pe acoperișurile mari ale caselor pe parter, ca această casă modernă de 206 m² cu 2 dormitoare, încap ușor 6–10 kWp, putere pentru care trifazicul e practic obligatoriu.
Cum afectează alegerea ATR-ul și tariful de racordare?
Puterea și numărul de faze pe care le ceri apar direct în avizul tehnic de racordare (ATR) și influențează soluția tehnică stabilită de operator, deci și costul racordării.
Dacă rețeaua de joasă tensiune din strada ta are rezervă, trecerea de la monofazic la trifazic schimbă puțin în soluție: alt cablu de branșament, alt contor și altă firidă. Dacă ești într-un cartier nou dintr-un PUZ, unde rețeaua abia se extinde, o putere mai mare poate cere întăriri de rețea, iar timpul și costul cresc. În 2025–2026, costurile de branșament pentru o casă variau de la câteva mii de lei, când rețeaua e la poartă, la sume mult mai mari când trebuie extinsă; cere de la operator defalcarea exactă și verifică metodologia ANRE în vigoare. Depune cererea de ATR devreme, imediat după ce ai certificatul de urbanism și proiectul de instalații.
Pot cere mai puțin acum și mări puterea mai târziu?
Poți, dar o majorare de putere înseamnă o nouă cerere, un nou aviz și, de multe ori, lucrări la branșament, așa că e mai ieftin să ceri de la început puterea de care vei avea nevoie peste 10 ani.
Factura lunară depinde în principal de kWh consumați, nu de faptul că branșamentul e trifazic, deci o putere aprobată generoasă nu te costă mult în exploatare. Chiar dacă amâni mașina electrică, trage de acum cablul trifazic până în garaj și lasă loc în tablou pentru siguranța lui.
Cum dimensionez tabloul electric al casei?
Tabloul electric se dimensionează după numărul de circuite plus o rezervă de 20–30% din module, cu circuite separate pentru fiecare consumator mare.
Într-o casă cu pompă de căldură și wallbox, numără cel puțin: circuite de iluminat pe niveluri, circuite de prize pe zone, circuit dedicat pentru plită, cuptor, mașina de spălat, boiler sau modulul hidraulic, unitatea exterioară a pompei de căldură, rezistența de rezervă și wallbox. Fiecare are nevoie de protecție diferențială de 30 mA, iar wallboxul de protecție compatibilă cu curentul continuu (tip B sau tip A cu detecție DC integrată). Proiectul trebuie să respecte normativul I7 și să fie executat de un electrician autorizat ANRE. La o casă pe mai multe niveluri, ca acest proiect contemporan de 337 m² cu 4 dormitoare, e util un tablou secundar pe fiecare etaj.
Unde pun wallboxul într-o casă cu garaj?
Cel mai bine pe peretele garajului cel mai apropiat de tabloul principal sau de firida de branșament, la 1,2–1,5 m înălțime, lângă locul în care parchezi cu priza de încărcare a mașinii.
Cu cât cablul e mai scurt, cu atât e mai ieftin și pierderile sunt mai mici: pentru 11 kW trifazic se folosește tipic cupru de 5×4–6 mm², în funcție de lungime. Dacă garajul e la capătul opus al casei, ca în unele planuri în L, pune un tub gol de rezervă din fundație. În această casă P+1 de 195 m² cu 3 dormitoare și garaj dublu sau în casa de 178 m² cu 4 dormitoare și garaj pentru o mașină, garajul lipit de casă permite un traseu scurt. Alege un wallbox cu management dinamic al sarcinii: citește consumul casei și reduce automat curentul de încărcare când pornește pompa de căldură, ca să nu sară siguranța generală.
