Aproximativ 180 m² de placă și 240 m² de acoperiș pentru o casă parter. Cam 95 m² de placă și 140 m² de acoperiș pentru o casă P+1. Ambele oferă aceiași 150 m² utili. Prima impresie este că etajul câștigă detașat. În realitate, P+1 aduce costuri pe care parterul nu le are: un planșeu de beton armat, o scară, schele pe toată fațada și o structură calculată la P100 pentru o clădire mai înaltă. Diferența finală este mai mică decât cred cei mai mulți. De multe ori nu casa face diferența, ci terenul.
Mai jos găsiți estimările pentru 2026, element cu element, pentru o casă de 150 m² utili, cu structură din zidărie de cărămidă sau BCA confinată cu stâlpișori și centuri din beton armat, termosistem și acoperiș tip șarpantă. Cifrele sunt orientative și acoperă partea de structură și anvelopă, adică „la roșu” plus fațada și acoperișul. Prețurile variază mult între București, Cluj sau Brașov și o comună mai îndepărtată, așa că cereți întotdeauna oferte locale.
Tabelul costurilor: parter vs. P+1, 150 m² utili
Am pornit de la o suprafață construită la sol de circa 175–185 m² pentru parter și de circa 90–100 m² pe nivel pentru P+1. Etajul pierde câțiva metri pentru scară și pentru golul acesteia.
| Element de cost | Parter (RON, 2026) | P+1 (RON, 2026) |
|---|---|---|
| Săpătură, terasamente, nivelare | 8.000 – 15.000 | 5.000 – 9.000 |
| Fundații continue din beton armat și soclu | 60.000 – 90.000 | 40.000 – 65.000 |
| Placă pe sol (cu hidroizolație și termoizolație) | 45.000 – 63.000 | 24.000 – 33.000 |
| Pereți portanți, stâlpișori, centuri | 90.000 – 125.000 | 95.000 – 135.000 |
| Planșeu intermediar din beton armat | – | 43.000 – 62.000 |
| Scară interioară (structura din beton) | – | 12.000 – 25.000 |
| Acoperiș: șarpantă, învelitoare, izolație | 85.000 – 135.000 | 50.000 – 80.000 |
| Schele (închiriere și montaj) | 2.000 – 5.000 | 8.000 – 15.000 |
| Fațadă: termosistem și tencuială decorativă | 33.000 – 48.000 | 45.000 – 66.000 |
| Total orientativ | 323.000 – 481.000 | 322.000 – 490.000 |
Totalurile sunt aproape identice, iar acesta este principalul rezultat. Pe hârtie, nicio variantă nu este clar mai ieftină. Diferența apare din forma acoperișului, din zona seismică, din instalații și, mai ales, din costul terenului.
Fundația și placa: aici parterul plătește dublu
O casă parter de 150 m² utili are nevoie de o amprentă la sol aproape dublă. Asta înseamnă un perimetru mai lung de fundație continuă, mai mult beton, mai multă armătură, mai mult cofraj și o placă pe sol de două ori mai mare, cu hidroizolație și polistiren extrudat sub ea. Pe terenurile argiloase din jurul Bucureștiului sau pe cele în pantă de lângă Brașov, unde fundația trebuie coborâtă sub adâncimea de îngheț sau pe un strat portant mai jos, diferența crește și mai mult.
Fundația unei case P+1 este mai scurtă, dar nu de două ori mai ieftină. Încărcările pe metru liniar sunt mai mari, iar inginerul structurist va cere de obicei o secțiune și o armare mai generoase. Câștigul real pentru P+1 la acest capitol este de aproximativ 30.000–55.000 RON, cumulat cu placa.
Exemple de case parter din catalog, în jurul pragului de 150 m²:
De exemplu, casa parter de 144 m² cu 3 dormitoare și 2 băi are un plan compact, fără garaj, ceea ce păstrează amprenta la sol în limite rezonabile. Proiectul de 151 m² cu garaj dublu arată în schimb cât crește rapid fundația atunci când garajul este integrat pe același nivel.
Acoperișul: cel mai scump element al parterului
La o casă parter, acoperișul acoperă toată suprafața locuibilă. La pante obișnuite de 30–35° și cu streașini de 50–60 cm, suprafața învelitorii ajunge ușor la 230–260 m². Cu țiglă ceramică, lemn ecarisat tratat, folie, vată minerală între căpriori și jgheaburi, costul trece frecvent de 100.000 RON. Cu țiglă metalică și o formă simplă în două ape, prețul se apropie de capătul de jos al intervalului.
Forma contează mai mult decât materialul. Un acoperiș în patru ape cu multe coame, dolii și lucarne poate costa cu 20–30% mai mult decât unul simplu, la aceeași suprafață. Dacă alegeți parter, alegeți o formă cât mai compactă, dreptunghiulară, fără „L”-uri și „U”-uri inutile.
Planșeul, scara și seismul: unde plătește P+1
Planșeul de beton armat dintre parter și etaj este cel mai mare cost suplimentar al casei P+1. Include cofraj, armătură, beton turnat dintr-o singură dată, grinzi și, în zonele cu seismicitate ridicată, centuri mai puternice. În București și în sudul Moldovei, aflate sub influența surselor din Vrancea, valorile de calcul din normativul P100 sunt printre cele mai mari din țară. Asta se vede în numărul de stâlpișori, în armătura centurilor și în grosimea plăcii. În Cluj, unde seismicitatea este mai redusă, aceeași casă iese de regulă ceva mai ieftină la structură. Verificați întotdeauna cu inginerul care este valoarea pentru localitatea voastră.
Scara adaugă încă 12.000–25.000 RON pentru structura din beton. La finisare, placarea cu lemn masiv și balustrada pot costa la fel de mult. Scara ocupă și 6–9 m² din suprafața utilă, pe care la parter i-ați fi folosit pentru o cameră.
Exemple de case cu etaj, în aceeași clasă de suprafață:
Casa cu etaj de 145 m², cu linii contemporane și 3 dormitoare este un bun exemplu de volum compact, cu acoperiș simplu și o amprentă mică la sol. Proiectul de 157 m² cu 3 dormitoare și 3 băi are câte o baie pe fiecare nivel, o configurație frecventă la P+1, care adaugă însă un set de instalații. Varianta de 163 m² cu 2,5 băi arată cum se poate economisi o baie completă păstrând confortul.
Schele, fațadă și instalații
Fațada unei case P+1 are mai mulți metri pătrați de termosistem, deoarece pereții sunt mai înalți, chiar dacă perimetrul este mai scurt. Schelele trebuie închiriate pentru două-trei luni, cât durează zidăria etajului, acoperișul și termosistemul. La parter, o mare parte din lucrări se fac de pe capre sau de pe o schelă mobilă.
La instalații, situația se inversează. Parterul are trasee mai lungi pentru apă, canalizare și încălzire în pardoseală, dar nu are nevoie de coloane verticale. P+1 are trasee scurte, însă de cele mai multe ori două grupuri sanitare pe niveluri diferite. În practică, diferențele se compensează.
Energie și nZEB: casa compactă pierde mai puțină căldură
Cerințele nZEB se aplică tuturor caselor noi. O casă P+1 are mai puțină anvelopă (acoperiș și placă pe sol) raportată la metrul pătrat locuit. Cu aceeași grosime de izolație, pierde mai puțină căldură, așa că pompa de căldură poate fi ceva mai mică. Parterul compensează prin izolație mai groasă în pod și sub placă. Dacă vreți să aplicați la programul Casa Verde pentru pompă de căldură sau panouri fotovoltaice, verificați condițiile apelului AFM din anul respectiv. Un acoperiș mare de parter, orientat spre sud, oferă oricum mai mult loc pentru panouri.
Terenul: factorul care schimbă verdictul
Regulile din PUG sau PUZ, menționate în certificatul de urbanism, stabilesc POT (procentul de ocupare a terenului) și CUT (coeficientul de utilizare). În multe zone rezidențiale periurbane, POT-ul este în jur de 30–40%. Valorile diferă de la o comună la alta, așa că verificați certificatul de urbanism înainte de a cumpăra.
- Parter de 150 m² utili (circa 180 m² construiți la sol): la un POT de 35%, aveți nevoie de un teren de cel puțin 500–550 m², plus spațiu pentru retrageri, curte și parcare.
- P+1 de 150 m² utili (circa 95 m² la sol): la același POT, un teren de 300–350 m² poate fi suficient, dacă CUT-ul permite suprafața desfășurată.
În 2026, în comunele din jurul Bucureștiului, al Clujului sau al Brașovului, terenul intravilan se vinde de la circa 70 până la peste 200 EUR/m², în funcție de zonă și utilități. Cei 200 m² în plus ceruți de parter pot costa 15.000–40.000 EUR, adică aproximativ 75.000–200.000 RON. Suma depășește de câteva ori orice diferență de structură. Dacă terenul este deja al vostru și este mare, parterul nu vă costă nimic în plus la teren. Dacă abia îl cumpărați într-o zonă scumpă, P+1 este aproape întotdeauna alegerea mai ieftină în total.
Când casa mai ieftină nu este alegerea mai ieftină
Există situații în care o casă puțin mai scumpă la construcție este decizia mai bună pe termen lung:
- dacă în familie sunt persoane în vârstă sau vreți să rămâneți în casă și după pensie, parterul fără scări evită o adaptare costisitoare mai târziu;
- dacă terenul este îngust (frecvent 12–15 m front stradal la loturile noi din Chiajna, Florești sau Sânpetru), retragerile legale pot face imposibilă o casă parter de 150 m²;
- dacă terenul este în pantă, P+1 cu amprentă mică reduce lucrările de sprijin și terasare;
- dacă vreți o grădină reală, un etaj eliberează 80–90 m² de curte.
Pentru o casă pe un singur nivel cu o compartimentare modernă, casa parter minimalistă de 160 m² cu 2 dormitoare și 3 băi arată cum se poate folosi un teren generos. Pentru un lot mai mic, casa cottage cu etaj de 157 m² și 3 dormitoare păstrează spațiul pe două niveluri și lasă curtea liberă.
Pe scurt
- La 150 m² utili, costul structurii și al anvelopei este practic egal: aproximativ 320.000–490.000 RON în 2026, pentru ambele variante.
- Parterul plătește mai mult la fundație, la placă și la acoperiș. P+1 plătește în plus planșeul, scara, schelele și fațada.
- În zonele cu seismicitate ridicată, conform P100, avantajul P+1 la structură se reduce.
- Forma simplă a acoperișului economisește mai mult decât alegerea dintre parter și etaj.
- Terenul decide: parterul cere cu circa 200 m² de teren mai mult, ceea ce poate însemna 75.000–200.000 RON în plus.
- Verificați POT, CUT și retragerile din certificatul de urbanism înainte de a alege proiectul, și cereți oferte de la constructori din zona voastră.
