Cea mai scumpă greșeală la încălzirea unei case mari se vede doar câteva zile pe an. Este pompa de căldură de 16–18 kW, aleasă ca să facă singură față celor -15 °C din ianuarie. În restul sezonului lucrează la o fracțiune din putere, pornește și se oprește des și a costat cu 20.000–30.000 de lei mai mult decât era nevoie. Dacă strada are deja rețea de gaz, mai există o variantă: o pompă aer-apă mai mică, care duce greul iernii, și o centrală în condensare care preia vârfurile de frig.
Mai jos sunt costurile, element cu element, pentru o casă de 200–350 m² construită în 2025–2026 din cărămidă sau BCA cu structură din beton armat. Urmează partea care contează la fel de mult ca prețul, adică punctul bivalent, facturile, cerințele nZEB și programul Casa Verde.
Cât costă: sistem hibrid față de pompă de căldură singură
Prețurile sunt orientative pentru 2025–2026 și includ echipamentele și montajul. Nu includ încălzirea în pardoseală sau radiatoarele, care costă la fel în ambele variante.
| Element de cost | Sistem hibrid (RON) | Doar pompă de căldură (RON) |
|---|---|---|
| Pompă de căldură aer-apă (8–10 kW la hibrid, 14–18 kW singură) | 28.000–45.000 | 50.000–80.000 |
| Centrală murală în condensare, 25–35 kW | 7.000–14.000 | – |
| Branșament, proiect și instalație de gaz în casă | 4.000–12.000 | – |
| Coș de fum / tubulatură de evacuare | 1.500–4.000 | – |
| Puffer, separator hidraulic, automatizare | 4.000–9.000 | 3.000–7.000 |
| Boiler pentru apă caldă menajeră, 200–300 l | 4.000–8.000 | 5.000–9.000 |
| Rezistență electrică de rezervă | de regulă nu e necesară | 0–2.000 |
| Mărirea puterii aprobate la branșamentul electric | 0–3.000 | 2.000–8.000 |
| Total orientativ | aprox. 50.000–95.000 | aprox. 60.000–105.000 |
Diferența pare mică pe hârtie, dar intervalele se suprapun. Pe un proiect concret, cu o casă de 300 m² într-o zonă rece, avantajul hibridului ajunge des la 15.000–25.000 de lei. Pe o casă bine izolată de 200 m² în zona Bucureștiului, el poate dispărea complet.
Pompa de căldură: cel mai mare cost și locul unde se câștigă
Pompa e cea mai scumpă piesă din ambele sisteme, iar prețul ei crește aproape proporțional cu puterea. Într-un sistem hibrid ea nu se mai dimensionează pentru temperatura exterioară de calcul. Aceasta este în jur de -15 °C în zona Bucureștiului, aproximativ -18 °C la Cluj și și mai jos la Brașov. Pompa se dimensionează pentru punctul bivalent, de obicei între -5 și -7 °C. La acea temperatură, pierderile de căldură ale casei sunt cam 55–65% din cele de vârf, așa că pompa poate fi cu o treime sau chiar cu jumătate mai mică.
Diferența se vede mai ales la casele întinse pe orizontală. O casă pe un singur nivel de 260 m² are mult acoperiș și multă placă pe sol prin care pierde căldură. Încă și mai mult pierde o casă parter cu subsol, de 349 m². La astfel de case, o pompă supradimensionată costă scump, iar o pompă mai mică plus centrală e o alegere logică.
Centrala și gazul: costurile celei de-a doua surse
Centrala în condensare e ieftină, dar vine cu cheltuieli conexe. Ai nevoie de avizul distribuitorului, de un proiect de instalație de gaz semnat de un proiectant autorizat, de execuție făcută de o firmă autorizată ANRE, de contor și de un coș sau o tubulatură de evacuare. Dacă rețeaua e pe stradă, branșamentul e de obicei o lucrare de câteva mii de lei. Dacă trebuie extinsă conducta până la parcelă, costul și durata cresc mult. Întreabă distribuitorul înainte de a decide.
Mai e și abonamentul. Contorul de gaz are costuri fixe care se plătesc tot anul, chiar dacă centrala pornește doar câteva săptămâni. Pentru o casă mai compactă, cum ar fi un P+1 de 212 m² cu trei dormitoare, merită calculat dacă diferența de investiție acoperă aceste cheltuieli pe 15–20 de ani.
Punctul bivalent: -5 °C nu e o regulă fixă
Punctul bivalent este temperatura exterioară sub care intră în lucru centrala. Se poate stabili în două feluri.
- Punctul bivalent termic este temperatura la care pompa nu mai acoperă singură pierderile casei. Îl stabilește proiectantul de instalații, din calculul pierderilor de căldură și din curbele de putere ale pompei alese.
- Punctul bivalent economic este temperatura sub care un kWh de căldură produs pe gaz devine mai ieftin decât unul produs de pompă. El depinde de raportul dintre prețul curentului și prețul gazului. În 2025, după eliminarea plafonării, un kWh de curent costa în jur de 1,3–1,5 lei, iar un kWh de gaz în jur de 0,30–0,37 lei. Pompa trebuie să aibă un COP de aproximativ 4 ca să fie mai ieftină decât gazul, iar la -5 °C cele mai multe pompe nu ajung la acest COP.
Concluzia e incomodă. Strict pe facturi și la prețurile din 2025, gazul câștigă des, iar punctul bivalent economic iese chiar peste zero grade. Calculul se schimbă dacă ai panouri fotovoltaice, pentru că un kWh produs pe casă costă mult mai puțin decât unul cumpărat din rețea. Automatizările moderne permit două moduri de lucru. În modul paralel, pompa continuă să lucreze sub punctul bivalent, iar centrala doar completează. În modul alternativ, centrala preia singură încălzirea. Alege modul împreună cu instalatorul și reverifică setările după fiecare schimbare importantă de preț.
Facturile anuale pentru o casă de 250 m²
Să luăm o casă nouă de 250 m², izolată la nivel nZEB, cu un necesar de aproximativ 15.000 kWh pe an pentru încălzire și 3.000 kWh pentru apă caldă. La prețurile din 2025, fără fotovoltaice, cifrele orientative sunt:
- doar pompă de căldură, cu un randament sezonier în jur de 3,2: aproximativ 7.500–8.500 de lei pe an;
- sistem hibrid, cu pompa acoperind 85–90% din căldură: aproximativ 6.500–7.500 de lei pe an, plus abonamentul la gaz;
- cu o instalație fotovoltaică de 6–10 kW, varianta doar pe pompă ajunge la nivelul hibridului sau coboară sub el.
Diferența de facturi e mică, de câteva sute de lei până la puțin peste o mie pe an. Avantajul real al hibridului este investiția mai mică și o rezervă de siguranță în gerurile lungi, nu facturile.
nZEB și Casa Verde: ce schimbă a doua sursă
O casă nouă trebuie să respecte cerințele nZEB. Pe lângă un consum mic de energie primară, legea cere ca o parte din energie să provină din surse regenerabile. În prezent această cotă este în jur de 30%, dar verifică valoarea în vigoare. Căldura extrasă din aer de pompă se socotește regenerabilă, gazul nu. Cu cât centrala lucrează mai mult, cu atât cota regenerabilă scade. Un punct bivalent coborât spre -7 °C și modul paralel ajută la încadrare. Fotovoltaicele pe acoperiș rezolvă de obicei diferența. Calculul îl face auditorul energetic, iar certificatul energetic întocmit de el se cere la recepție. Pune-i întrebarea încă din faza de proiect, nu după montaj.
Programul Casa Verde, administrat de AFM, are condiții care se schimbă de la o sesiune la alta. Înainte să cumperi echipamentele, citește ghidul sesiunii la care vrei să aplici și verifică:
- dacă sistemul în care pompa lucrează în tandem cu o centrală pe gaz este eligibil;
- dacă programul cere ca pompa să acopere singură necesarul de căldură;
- dacă echipamentul și instalatorul trebuie să fie pe o listă validată.
Uneori e mai simplu să soliciți finanțarea pentru fotovoltaice și să plătești integral pompa mai mică a sistemului hibrid.
Spațiul tehnic: unde încap toate
Sistemul hibrid ocupă mai mult loc. Pe lângă unitatea exterioară a pompei ai nevoie de modulul hidraulic, centrală, puffer, boiler, vas de expansiune și traseul coșului. Toate acestea înseamnă o cameră tehnică de 4–6 m², cu un perete exterior pentru evacuare. Verifică împreună cu proiectantul dacă puterea centralei cere o încăpere separată, cu ventilație.
Subsolul e locul cel mai comod. Proiectul cu 5 dormitoare pe 210 m² și subsol are suficient spațiu pentru o cameră tehnică fără să sacrifice o cameră de locuit. La case cu multe băi, de exemplu parterul modern de 243 m² cu cinci băi, boilerul e dimensionat după consumul de apă caldă din orele de vârf. Aici centrala ajută prin faptul că încălzește rapid apa când toată familia face duș în același timp. La un P+1 de 339 m² cu patru dormitoare sau la vila de 448 m², cu două niveluri încălzite, merită și două circuite separate, cu automatizare pe zone.
Cum reduci costul
- Izolează mai întâi. Fiecare kW de pierderi de căldură eliminat din proiect înseamnă o pompă mai mică, indiferent de sistemul ales.
- Cere un calcul real al pierderilor de căldură, nu o estimare de tipul „60 W pe m²”.
- Alege încălzire în pardoseală. La temperaturi joase pe tur, pompa are un randament mai bun și poate lucra până la temperaturi exterioare mai joase.
- Prevezi de la început camera tehnică și traseul coșului în proiectul de arhitectură. Modificările făcute după ridicarea zidăriei costă mai mult.
- Planifică fotovoltaicele din faza de proiect, pentru că ele cântăresc cel mai mult atât la cerințele nZEB, cât și la facturi.
Pe scurt
- Sistemul hibrid are sens la case de peste 200 m², în zone reci, pe străzi care au deja gaz.
- Investiția e orientativ cu 10.000–25.000 de lei mai mică decât pentru o pompă supradimensionată.
- Diferența de facturi e mică, iar fotovoltaicele o pot inversa.
- Punctul bivalent se stabilește prin calcul, nu prin obicei, și se reverifică atunci când se schimbă prețurile la energie.
- Încadrarea în nZEB și eligibilitatea pentru Casa Verde se verifică înainte de achiziția echipamentelor, împreună cu auditorul energetic și pe baza ghidului AFM în vigoare.
