Mulți viitori proprietari aleg proiectul după fațadă și compartimentare, iar structura de rezistență o lasă „pe mâna inginerului”. Abia la ofertele constructorilor descoperă că aceeași casă poate fi construită în două feluri, cu diferențe de zeci de mii de lei la roșu. Ei află tot atunci că alegerea făcută acum stabilește ce pereți vor putea dărâma peste zece ani. Pentru o casă P+1 de aproximativ 150 m², normativul seismic P100 permite atât zidăria confinată, cu stâlpișori și centuri, cât și structura în cadre din beton armat cu închideri din cărămidă sau BCA. Articolul de mai jos explică diferența dintre ele în cantități, în bani și în libertatea de amenajare, mai ales pentru cine construiește în zona de influență a cutremurelor vrâncene.
Două sisteme, aceeași casă: care e diferența de principiu
Zidăria confinată
La zidăria confinată, pereții de cărămidă sunt structura. Ei preiau greutatea planșeelor și forțele din cutremur. Betonul armat apare sub formă de stâlpișori la colțuri, la intersecțiile pereților și pe marginile golurilor mai mari. Peste fiecare nivel se toarnă centuri care leagă pereții între ei și de placă. Stâlpișorii se toarnă după ridicarea zidăriei, în ștrepii lăsați în cărămidă, așa că zidul și betonul lucrează împreună. Sistemul este cel mai răspândit la casele P+1 din România, iar meseriașii îl cunosc bine.
Cadrele din beton armat
La structura în cadre, scheletul de stâlpi și grinzi este structura. Pereții exteriori și compartimentările umplu doar ochiurile dintre stâlpi. De aceea se pot face din BCA mai ușor sau din cărămidă mai subțire, pentru că nu mai sunt portanți în sensul clasic. Stâlpii sunt mai mari decât stâlpișorii, de regulă cel puțin 30 × 30 cm și frecvent 35 × 35 sau 40 × 40 cm în zonele seismice puternice. Grinzile au înălțimi vizibile sub placă. Se toarnă întâi scheletul, nivel cu nivel, apoi se zidește.
Cantitățile pentru o casă P+1 de 150 m²
Exemplul de mai jos este o casă cu amprenta la sol de circa 80 m², fără subsol, cu placă din beton armat peste parter și un acoperiș de lemn pe centura de la etaj. Ca reper, un proiect apropiat ca dimensiune este casa de 152 m² cu trei băi, unde fiecare dormitor are baia lui. Cifrele sunt orientative, rezultate din proiecte obișnuite de acest tip. Cantitățile reale le dă doar calculul inginerului pe planul dumneavoastră.
| Element (fără fundații) | Zidărie confinată | Cadre din beton armat |
|---|---|---|
| Beton în suprastructură | aprox. 25–35 m³ | aprox. 38–50 m³ |
| Oțel-beton | aprox. 2,5–3,5 tone | aprox. 4–6 tone |
| Cofraj | redus (stâlpișorii folosesc zidăria ca o parte a cofrajului) | complet pe stâlpi și grinzi, plus placă |
| Zidărie | cărămidă portantă, de regulă 25–30 cm | umplutură din BCA sau cărămidă, grosime aleasă mai mult pentru termică |
| Durată structură la roșu | mai scurtă, echipă mai mică | cu 2–4 săptămâni mai lungă, de obicei |
Fundațiile diferă mai puțin decât s-ar crede. La o casă de acest fel, ambele sisteme folosesc de obicei tălpi continue sub pereți, legate între ele. La cadre se pot face fundații izolate sub stâlpi, cu grinzi de legătură. Totuși, pe terenurile din jurul Bucureștiului sau pe argilele contractile frecvente în zona Clujului, mulți ingineri preferă și aici tălpi continue.
Cât costă fiecare variantă în 2026
Prețurile variază mult între București, Cluj, Brașov și orașele mai mici. Toamna anului 2026 nu face excepție. Ca ordin de mărime, betonul de clasa uzuală pentru case, livrat și pompat, se plătește în multe zone cu aproximativ 450–650 RON/m³. Oțelul-beton fasonat costă cam 4.000–5.500 RON/tonă, iar manopera pentru structură se negociază pe m³ de beton turnat sau la metru pătrat construit.
Cu aceste repere, diferența dintre cele două sisteme pentru casa de 150 m² arată cam așa:
- beton în plus la cadre: 10–15 m³, adică aproximativ 5.000–9.000 RON;
- oțel în plus la cadre: 1,5–2,5 tone, adică aproximativ 7.000–13.000 RON;
- cofraj și manoperă în plus: de regulă 15.000–30.000 RON, partea cea mai variabilă;
- economie posibilă la zidărie: umplutura din BCA sau din blocuri mai subțiri poate recupera câteva mii de lei.
Pe ansamblu, structura în cadre iese de obicei cu 25.000–50.000 RON mai scumpă la o casă P+1 de această mărime. Raportat la un cost la roșu care în 2025–2026 se situează frecvent între 1.800 și 2.800 RON/m² construit, diferența înseamnă câteva procente din buget. E vizibilă, dar rareori decisivă. Contează mai mult ce primiți în schimb, adică libertatea golurilor și a schimbărilor ulterioare.
Golurile mari și pereții pe care nu-i mai poți muta
Ce limitează zidăria confinată
La zidăria confinată, normativul cere o anumită cantitate de perete plin pe fiecare direcție a casei. Cerința crește odată cu seismicitatea zonei. Fiecare fereastră mare, ușă glisantă sau deschidere între living și bucătărie scade din această arie. Golurile mai lungi de un metru și ceva aduc în plus stâlpișori pe margini și buiandrugi mai înalți. În practică, în zona București–Ploiești–Focșani este greu de obținut un parter cu un perete întreg de sticlă spre grădină și un open space de 60 m² fără niciun perete interior portant. Astfel de propuneri apar des pe proiectele moderne, iar inginerul fie le refuză, fie introduce elemente din beton care transformă local structura în cadre.
Avantajul apare la casele compartimentate clasic. Pereții se suprapun de la parter la etaj și ferestrele au dimensiuni obișnuite. Casa tradițională de 147 m² este un exemplu bun de volum compact, cu goluri moderate, ușor de rezolvat cu zidărie confinată. La fel se comportă proiectul cu cinci dormitoare pe 159 m²: are mulți pereți interiori, care aici sunt un câștig structural, nu o constrângere.
Ce permit cadrele
La cadre, deschiderile mari se rezolvă din grinzi și stâlpi. O fațadă vitrată, o bucătărie deschisă spre living sau o terasă acoperită fără reazeme intermediare devin probleme de dimensionare, nu de principiu. Pentru o casă precum modelul contemporan de 132 m², cu linii simple și ferestre generoase, cadrele dau mai multă siguranță că desenul arhitectului ajunge pe șantier neschimbat. Același raționament se aplică la casa modernă cu trei băi, de 195 m², unde spațiile de zi sunt gândite deschise.
Renovările de peste ani
Aici diferența e cea mai mare. Într-o casă din zidărie confinată, peretele portant rămâne portant pentru totdeauna. Lărgirea unei uși sau unirea a două camere cere expertiză tehnică, proiect de consolidare și, de regulă, autorizație. Uneori nici nu se poate face. Într-o casă pe cadre, pereții de umplutură se modifică mult mai ușor. Totuși, nici ei nu se dărâmă fără să întrebați inginerul. Umpluturile rigide influențează comportarea cadrelor la cutremur, iar o zidărie scoasă dintr-o parte sau un parapet adăugat lângă un stâlp pot schimba modul în care structura preia forțele. Dacă vă gândiți încă de acum să transformați un birou în dormitor sau să deschideți bucătăria când cresc copiii, spuneți-i proiectantului de la început.
De ce alege inginerul un sistem sau altul în zona Vrancea
În varianta P100-1 aplicată în ultimii ani, Bucureștiul are o accelerație de proiectare de 0,30g, iar zona Focșani ajunge la 0,40g. Cutremurele vrâncene sunt de adâncime intermediară și au perioade lungi. Ele afectează pe arii întinse, de la Moldova până dincolo de Capitală. În aceste condiții, decizia inginerului ține de câțiva factori.
- Regularitatea casei. O casă compactă, cu pereți suprapuși pe cele două niveluri și goluri moderate, se comportă foarte bine din zidărie confinată. Sistemul e bine verificat la case P+1 în zone seismice puternice. Dacă etajul are console, retrageri sau pereți care nu reazemă pe nimic la parter, cadrele devin aproape obligatorii.
- Golurile și spațiile deschise. Când aria de zidărie plină nu mai ajunge pe o direcție, inginerul nu are de ales. Fie se reduc ferestrele, fie se trece la cadre.
- Materialul zidăriei. Pentru pereții portanți din zone cu accelerație mare, mulți proiectanți preferă cărămida cu goluri verticale, de clasă de rezistență potrivită. BCA-ul ca zidărie portantă este admis de normativ, dar cu restricții. La cadre, BCA-ul își face treaba fără discuții.
- Calitatea execuției. Zidăria confinată depinde de mâna zidarului: mortar plin în rosturi, ștrepi corecți, beton bine vibrat în stâlpișori. Cadrele depind de cofraje, de armare și de turnare. Un inginer care știe că șantierul va fi greu de supravegheat poate alege sistemul pe care echipa îl stăpânește mai bine.
- Terenul. Pe terenuri slabe sau neuniforme, sistemul de fundare poate împinge decizia într-o direcție. Pe argilele contractile, de exemplu, se poate ajunge la un radier sau la fundații mai adânci.
În zonele cu seismicitate mai mică, cum sunt Clujul sau o parte din împrejurimile Brașovului, zidăria confinată acceptă mai ușor goluri mari. Diferența dintre sisteme se reduce, iar structura se decide mai des după arhitectură și buget.
Cum decideți concret, înainte de autorizație
Structura trebuie stabilită înainte de proiectul pentru autorizația de construire. Ea apare în piesele desenate și în memoriul de rezistență, verificate de un verificator atestat. Câteva pași practici:
- Arătați inginerului proiectul încă din faza de schiță și întrebați direct dacă golurile propuse încap în zidărie confinată pentru zona dumneavoastră seismică.
- Cereți ofertelor constructorilor să separe structura de restul lucrărilor la roșu, ca să comparați corect cele două variante.
- Gândiți-vă cum veți folosi casa peste 10–20 de ani. Dacă vreți libertate să mutați pereții, diferența de cost a cadrelor poate merita.
- Verificați la primărie, prin certificatul de urbanism și reglementările din PUG sau PUZ, dacă există cerințe care influențează volumul. Regimul de înălțime, retragerile sau procentul de ocupare a terenului pot obliga la o casă mai înaltă și mai compactă.
O casă de dimensiuni medii, cum este proiectul de 140 m² cu garaj, poate fi construită în oricare dintre sisteme. Contează cum arată în final golurile și dacă garajul de la parter are o deschidere largă sub dormitoare, caz în care cadrele sunt de obicei soluția mai liniștitoare.
Întrebări frecvente
Este zidăria confinată mai puțin sigură la cutremur decât cadrele?
Nu, dacă este proiectată și executată corect. Pentru case P+1 regulate, zidăria confinată este o soluție recunoscută de normativ și în zonele cu seismicitate mare. Siguranța depinde mai mult de calitatea proiectului și a execuției decât de sistemul ales.
Pot face pereții portanți din BCA într-o casă P+1 în București?
Normativul permite zidăria portantă din BCA, dar cu condiții mai stricte în zonele cu accelerație mare. Mulți ingineri preferă aici cărămida sau trec la cadre cu umplutură din BCA. Decizia o ia proiectantul de rezistență pentru casa dumneavoastră concretă.
Cât de mare poate fi o fereastră la zidăria confinată?
Nu există o singură cifră. Contează aria totală de perete plin pe fiecare direcție, poziția golului și zona seismică. Ferestrele obișnuite și o ușă glisantă de 2–3 m se rezolvă de regulă. Peretele întreg de sticlă la parter, în zona Vrancea, de cele mai multe ori nu se poate face.
Merită să plătesc în plus pentru cadre dacă nu vreau goluri mari?
Dacă casa e compactă, compartimentată clasic și nu plănuiți să mutați pereți, zidăria confinată este de obicei alegerea mai economică. Cadrele merită când doriți spații deschise, ferestre mari sau flexibilitate pe termen lung. Câteva procente în plus la roșu sunt mai ieftine decât o consolidare făcută ulterior.
