Între 35.000 și peste 100.000 de lei: cam atât de mare poate fi diferența la tâmplăria aceleiași case pe parter de 140 m², în funcție de alegeri. Ferestrele sunt printre puținele capitole din buget unde două oferte pentru același proiect pot arăta de parcă ar fi pentru case diferite. Asta se întâmplă din cauza materialului, a sticlei, a montajului și a deciziilor luate încă din faza de proiect.
Mai jos sunt cele opt lucruri care decid suma finală, cu prețuri orientative pentru 2025–2026. Ele variază de la un producător la altul și de la o zonă la alta, așa că tratează-le ca reper pentru discuția cu furnizorii, nu ca ofertă fermă.
1. Suprafața vitrată din proiect, nu numărul de camere
Tâmplăria se ofertează la metru pătrat de fereastră, nu la metru pătrat de casă. La o casă unifamilială de 120–160 m², suprafața totală a ferestrelor și ușilor exterioare ajunge de obicei între 20 și 35 m². Diferența vine din numărul golurilor, din dimensiunea lor și din câte uși de terasă are proiectul. Câteva ferestre mici costă proporțional mai mult decât una mare, pentru că feroneria, montajul și glafurile se plătesc la fiecare bucată.
Un exemplu bun este casa pe parter cu 4 dormitoare și 114 m². Are multe camere pe o suprafață mică, deci multe goluri de dimensiuni obișnuite. Pune proiectul alături de unul mai aerisit, cu mai puține ferestre, dar mai mari, și vei vedea că facturile de tâmplărie ies diferit chiar dacă aria casei e apropiată. Înainte să ceri oferte, numără din planuri fiecare fereastră și ușă și notează-i dimensiunile.
2. Profilul PVC: alegerea implicită și de ce e așa
În majoritatea caselor noi din jurul Bucureștiului, Clujului sau Brașovului se montează tâmplărie PVC cu profil de 5–6 camere și armătură metalică. În 2025, o fereastră PVC de calitate medie, cu geam termopan și feronerie oscilobatantă, costă orientativ 700–1.100 lei/m². Cu geam tripan, prețul urcă spre 900–1.400 lei/m². Profilurile cu 7 camere sau cu adâncime mare, de 82–86 mm, depășesc aceste valori.
PVC-ul se întreține ușor și izolează bine. Limitele lui apar la deschiderile foarte mari și la culori închise pe fațadele însorite, unde profilul se dilată mai mult. Pentru o casă tradițională cu ferestre de mărime obișnuită rămâne cel mai bun raport cost–performanță.
3. Aluminiul cu rupere de punte termică
Aluminiul ia locul PVC-ului atunci când arhitectura cere profile subțiri și suprafețe mari de sticlă, cum se întâmplă la casele moderne și minimaliste. Doar sistemele cu rupere de punte termică au sens pentru o locuință. În 2025 se situează orientativ între 1.500 și 2.500 lei/m², iar sistemele pentru case pasive ajung mai sus. Profilul rezistă bine la deformări, motiv pentru care e preferat la glisantele mari și la colțurile vitrate.
Casele cu linii simple din aceeași familie stilistică arată cum se folosesc aceste deschideri:
Casa de 120 m², pe parter, în stil minimalist are tipul de fațadă în care aluminiul își justifică prețul. La o casă tradițională, același buget aduce mai mult confort dacă rămâne la PVC și pui diferența în izolație.
4. Lemn-aluminiu: căldura lemnului, la un preț pe măsură
Tâmplăria din lemn stratificat cu placare exterioară din aluminiu are aspect de lemn la interior și nu se mai vopsește la exterior. Costă orientativ 2.500–4.000 lei/m² sau mai mult, în funcție de esență (molid, pin, stejar) și de sistem. Lemnul masiv fără placare e ceva mai ieftin, dar cere întreținere periodică.
Varianta are sens la casele montane și de tip chalet, unde lemnul face parte din arhitectură. La o casă de 140 m² cu 25 m² de tâmplărie, diferența față de PVC poate depăși ușor 40.000 de lei. Merită pusă în balanță cu alte capitole din buget.
5. Termopan sau tripan, și distanțierul cald
Un geam dublu modern, cu sticlă Low-E și argon, are de regulă un coeficient Ug în jur de 1,0–1,1 W/m²K. Un tripan bun coboară la 0,5–0,7 W/m²K. Pentru o casă nouă care trebuie să respecte cerințele nZEB, tripanul a devenit alegerea obișnuită. Diferența de preț față de termopan este în general de 10–20% pe fereastră, deci se amortizează în câteva ierni. Pe fațada de sud, cu multă lumină, unii proiectanți păstrează uneori termopanul pentru aport solar. Decizia se ia însă pe baza calculului energetic, nu după ureche.
Al doilea detaliu e distanțierul cald (warm edge), adică rama dintre foile de sticlă. Cel din aluminiu răcește marginea geamului și favorizează condensul pe colțuri. Cel din material compozit costă puțin în plus și ar trebui cerut explicit în ofertă.
6. Montajul cald: unde se câștigă sau se pierde etanșeitatea
Cea mai bună fereastră pierde mult dacă e prinsă în perete doar cu spumă poliuretanică. Montajul cald, numit adesea montaj RAL sau montaj în trei straturi, folosește la interior o folie barieră de vapori și la exterior o folie permeabilă la vapori, dar etanșă la apă. Între ele rămâne spuma, protejată. Ideal, fereastra se poziționează în planul izolației termice sau se fixează pe console în termosistem.
Pentru nZEB contează mult etanșeitatea la aer, care se verifică tot mai des prin test blower door. Golurile din jurul ferestrelor sunt de obicei principala sursă de scăpări. Montajul cald adaugă orientativ 80–150 lei pe metru liniar de perimetru. Pentru valorile exacte cerute casei tale, discută cu proiectantul și cu auditorul energetic, mai ales dacă vrei să aplici la programe precum Casa Verde pentru pompă de căldură sau fotovoltaice.
7. Glisanta din living: cea mai scumpă piesă din ofertă
O ușă glisantă de 3–4 m lățime spre terasă e visul aproape oricui construiește. Este și locul unde bugetul crește cel mai repede. Un sistem PVC culisant-ridicător (HST) costă orientativ 1.500–2.200 lei/m². Unul din aluminiu ajunge la 2.500–4.000 lei/m². La o glisantă de 3 × 2,2 m, adică 6,6 m², asta înseamnă 10.000–26.000 de lei pentru o singură deschidere. Adaugă pragul îngropat, buiandrugul mai lung calculat de structurist conform P100 și, de multe ori, sticlă securizată.
Casa contemporană pe parter de 155 m², cu 3 dormitoare, și varianta montană de 169 m², cu garaj pentru două mașini, deschid ambele zona de zi spre exterior. La astfel de proiecte merită să întrebi de la început câtă sticlă e în fața livingului. Uneori două uși batante de terasă, de câte 90 cm, dau aproape aceeași lumină la jumătate de preț. La casa cu 4 dormitoare și 164 m² diferența se simte și mai tare, pentru că suprafața vitrată totală e oricum mare.
8. O ofertă orientativă pentru o casă pe parter
Să luăm o casă pe parter de circa 140 m², apropiată de proiectul cu 3 dormitoare, 2 băi și 135 m². Considerăm tâmplărie PVC cu 6 camere, tripan cu distanțier cald, montaj cald și prețuri orientative pentru 2025–2026:
- 9 ferestre de 120 × 140 cm și 2 ferestre de baie de 60 × 60 cm, cam 15,8 m²: aproximativ 17.000–18.000 lei
- 1 ușă de terasă batantă de 90 × 210 cm: aproximativ 2.500 lei
- 1 glisantă HST PVC de 300 × 220 cm în living: aproximativ 12.000–13.000 lei
- 1 ușă de intrare cu panou izolat: aproximativ 6.000–9.000 lei
- montaj cald cu folii, circa 75 m liniari de perimetru: aproximativ 6.000–11.000 lei
- glafuri exterioare și interioare: aproximativ 2.500–4.000 lei
Totalul iese în jur de 46.000–58.000 lei, fără rulouri, plase de insecte sau jaluzele exterioare. Acestea pot adăuga încă 10.000–20.000 de lei. Aceeași casă în aluminiu cu rupere de punte termică ar trece probabil de 80.000 de lei, iar în lemn-aluminiu de 100.000 de lei. Când compari oferte, verifică dacă prețul include TVA, montajul cald, transportul și glafurile. De aici vin cele mai multe diferențe „ascunse”.
Pe scurt
Prețul ferestrelor se decide mai devreme decât crezi: pe planșa de arhitectură, odată cu numărul și dimensiunea golurilor. Pentru majoritatea caselor pe parter sau P+M din România, PVC-ul cu tripan, distanțier cald și montaj corect dă cel mai mult confort pe leu cheltuit. Aluminiul și lemn-aluminiul merită plătite acolo unde arhitectura le cere cu adevărat. Glisanta din living e decizia cu cea mai mare greutate în buget, așa că discut-o cu arhitectul înainte de autorizația de construire, nu după ce zidurile sunt gata.
